Victoria coalitiei Syriza in alegerile din Grecia a scuturat putin establishmentul european dar, in principiu, in afara acestei emotii, lucrurile nu se vor schimba foarte mult. Grecia este legata de mâini si de picioare prin sistemul datoriilor si oricine va veni la putere nu va avea alta sansa decât sa urmeze dictatul creditorilor.
Exista, intr-adevar, o mica sansa, ca, pe fondul entuziasmului popular generat de câstigarea alegerilor de catre stânga, sa se produca mici ajustari de sistem, dar care nu vor schimba esenta: grecii sunt datori-vânduti si nemtii le scriu mersul trenurilor.
Nu e lipsit de insemnatate faptul ca liderul Syriza, Alexis Tsipras a ales sa faca un gest simbolic, dupa câstigarea alegerilor: a depus flori la Monumentul Eroilor Antifascisti. Un gest care se doreste un mesaj pentru Berlin, Grecia pierzându-si circa sapte la suta din populatie in Al Doilea Razboi Mondial, in luptele cu nazistii.
In acest timp, Banca Central Europeana pregateste un program major de injectare de bani in economiile Uniunii. Banii vor fi imprumutati bancilor care, la rândul lor, ii vor imprumuta clientilor.
Problema este ca acest plan pleaca de la premiza ca in economiile europoene nu ar exista bani, lucru care este fals. Bancile au bani dar nu au ce face cu ei. Nimeni nu se mai imprumuta in conditiile de criza actuale.
Firmele pentru ca nu au clienti, iar persoanele fizice pentru ca stiu ca nu au siguranta ca-i vor putea rambursa. Asa ca proiectul de stimulare a economiei are toate sansele sa nu stimuleze nimic pentru ca, desi exista cumparatori pentru produse si servicii, acestia nu au cu ce plati.
Dar, câta vreme nu se va iesi din dogma neoliberala a austeritatii cu orice pret, a taierii de cheltuieli publice si a reducerii salariilor si nu se va stimula consumul pe baze economice keynesiene, criza va continua sa existe.
