Aleșii județului s-au întâlnit, luni, într-o ședință ordinară al cărei prim punct a fost și cel mai important de pe ordinea de zi: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Bacău, orizontul de timp 2009-2021, varianta 2017.

„Este o strategie realistă, fundamentată pe necesitățile și prioritățile fiecărei comunități în parte și a județului, un document programatic în care sunt înglobate toate liniile directoare care vor face din județul nostru unul dintre principalele motoare de dezvoltare a regiunii”, a explicat Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean (CJ), apoi i-a dat cuvântul lui Nicolae Țarălungă, de la Institutul Național de Studii pentru Dezvoltare Urbană (IHS), invitat special la această ședință.

Strategia a fost realizată după întâlniri cu oamenii de afaceri, primarii, reprezentanții societății civile, ateliere de lucru la care au participat specialiștii etc. Prima parte este o sinteză a rezultatelor analizei diagnostic. Pe scurt, specialiștii au constatat că „județul Bacău se confruntă cu o scădere demografică, cu un proces de îmbătrânire și cu o parte semnificativă din forța de muncă angajată în activități economice ce nu generează plus valoare care să susțină o creștere economică” și cu „o disparitate majoră” între unitățile teritoriale din est, preponderent rurale, și cele din vest. În plus, masa demografică și economică urbană este redusă.

Sunt și puncte tari: poziția, prezența Aeroportului, conectivitatea la infrastructura rutieră națională, resursele etc. „Din punct de vedere teritorial, forța economică pornește din municipiul Bacău dar nu e suficient de puternică pentru a radia și a contribui la dezvoltarea zonei de est a județului”, a precizat Nicolae Țarălungă, adăugând că doar în comunele apropiate se simte o oarecare influență.

Un nou raport urban-rural

Direcțiile de dezvoltare au fost stabilite plecând de la nevoile cetățenilor, ale firmelor și ale turiștilor. Obiectivele sunt dezvoltarea policentrică a județului într-un nou parteneriat urban-rural, creșterea unei economii sănătoase, variate și viabile, creșterea atractivității comunităților prin îmbunătățirea serviciilor și utilităților, consolidarea managementului și mijloacelor de protejarea a mediului natural, consolidarea unui model de administrare integrat și performant.

Toate aceste obiective au în spate circa 400 de proiecte realizate, la care se adaugă altele aflate, deocamdată, în stadiul de idee. Bacăul ar trebui să fie, după Iași, „al doilea mare pol de dezvoltare” al Regiunii N-E și „un punct nodal”, a precizat Nicolae Țarălungă. După obiective, documentul stabilește politicile și programele, portofoliul de proiecte, modul în care se va face implementarea, apoi monitorizarea și mecanismul de control al implementării proiectelor. Strategia va fi publicată, marți, pe site-ul CJ Bacău și va intra în dezbatere publică. Alte puncte ale ședinței de luni au vizat susținerea unor evenimente sportive și culturale, costurile medii ale serviciilor sociale, planul de acțiune al DGASPC, restructurarea centrului din Răcăciuni și cofinanțarea investițiilor în extinderea rețelei de apă-canal.

„Este un document care ne ajută să înțelegem unde ne aflăm și care sunt obiectivele. Bacăul are un potențial economic extraordinar, acum depinde de noi cum vom folosi acest potențial”.
Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău

Adrian Popescu, membru al organizației județene a Alianței Liberalilor și Democraților (ALDE), a fost validat, luni, în funcția de consilier județean și a depus jurământul în fața viitorilor colegi. Asta după ce a fost aprobată vacantarea mandatului Maricicăi Coșa, care a fost numită în funcția de prefect al județului și a demisionat din CJ Bacău. Adrian Popescu a făcut parte din APR în perioada 1997-2001 și a fost vicepreședinte al organizației, apoi intrat în PDL, din partea căruia a fost consilier local în 2004-2008 și deputat în următorul mandat (2008-2012), iar acum este membru al ALDE.

Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității"