Sotia lui Alecsandri

1


In „Amintirile” sale, Radu Rosetti povesteste si modul in care poetul Vasile Alecsandri s-a casatorit. Rosetti il cunostea pe Alecsandri deoarece acesta detinea mosia Borzesti.

„Alecsandri a fost unul din membrii cei mai însufletiti si mai activi ai partidului Unirii, caruia a fost în stare sa-i faca servicii însemnate. Fu ales deputat în Adunarea Electiva si avu slabiciunea sa lese sa i se puie candidatura la domnie.

Nu ma îndoiesc de curatenia intentiunilor sale si ca, daca ar fi fost ales, si-ar fi încordat toate puterile pentru a da acestor tari Unirea si domnul strain. Dar, cu toate frumoasele sale însusiri contimporanii lui nu credeau ca el sa fi posedat calitatile indispensabile unui conducator de oameni de care avea parte colegul si prietenul sau Cuza. Alecsandri a îndeplinit sub acest domn mai multe misiuni însamnate în strainatate, iar dupa caderea lui, a ramas credincios suvenirului sau.

În timpul celei a saptea decade a veacului trecut a facut multe calatorii, iar mai în urma a ocupat, timp de mai multi ani, postul de ministru al tarii la Paris.

Din toate calatoriile lui se întorcea totdeauna cu fericire la Mircesti unde-si regasea casuta atît de draguta si de confortabila si lunca lui iubita, atît de des cîntata în poezii. Confortul vietii la Mircesti, unde primea des vizitele numarosilor prieteni si cunoscuti, era deosebit de îngrijit si de mare, gratie silintilor femeii de conditiune foarte umila din care întîmplarea facuse sotia lui Vasile Alecsandri.

Tinînd amaruntele acestei întîmplari de la o ruda de aproape si o intima a poetului, le redau aici. Doamna Maria Gregoras (Saptesate), o vara primara a lui Alecsandri, mi-a povestit prin anii 1880—1890 (daca nu ma însel) cum, întorcîndu-se, împreuna cu Alecsandri, în anii 1858—1860, de la Mircesti, unde petrecuse cîteva zile, la Iesi, calatorii s-au oprit la Tîrgul-Frumos, la vestitul rates (han) ce-l tinea Novakovski, un fost bucatar al lui Petrache Mavrogheni, pentru a lua acolo dejunul, totdeauna foarte bine gatit de acest mester în arta culinara. Dupa dejun, pe cînd se înhamau caii la trasura spre a pleca înainte, Alecsandri, care hoinarise prin rates, veni spre vara-sa care îl astepta si-i zise pe frantuzeste:

– Mario, Novakovski are aici o slujnica draguta care poseda coapse si pulpe deosebit de frumoase. Le-am putut privi bine, caci spala pe jos într-o odaie si si-o suflecat sus poalele pentru a nu se festeli. Tare îmi vine s-o fur cînd m-oi întoarce si s-o duc la Mircesti.

Doamna Gregoras crezu ca acest proiect al poetului alcatuia numai o gluma, dar dupa cîteva luni, mergînd iar la Mircesti, vazu acolo pe o tînara servitoare, destul de placuta, bine îmbracata, despre care varu-sau îi zise ca este acea pe care o vazuse la Tîrgul-Frumos, la Novakovski, pe care a adus-o ca sa-i îngrijeasca de casa si de care este foarte multamit.

Îi mai spuse ca se numeste Paulina si este poloneza.
Si Paulina nu numai ca a ramas pîna la moarte în casa lui Vasile Alecsandri, dar nascîndu-i dupa doi sau trei ani o fata, bucatica rupta dintr-însul si, prin îngrijirea trebuintilor sale materiale, facîndu-i-se indispensabila, a luat-o de sotie.

Iar dupa ce a început sa îmbatrîneasca, o lua cu dînsul în toate deplasarile lui, astfeli ca foastei servitoare, care altadata spala scîndurile în ratesul lui Novakovski, i-a fost dat sa fie, împreuna cu barbatul ei, musafir al regelui Carol si al reginei Elisabeta la Peles si sa faca parte din corpul diplomatic din Paris”.

Radu Rosetti



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ