Prin Roma, rabinul de Buhusi se plimba, într-o superba caleasca, împreuna cu Papa. Cine-i preotul care se plimbă cu Rabinul? întrebau trecătorii… Legenda, desigur, dar rabinii de Buhusi nu erau doar eruditi, ci aveau si o mare autoritate.

La Buhusi, între cele doua razboaie mondiale, a functionat una dintre cele mai importante institutii europene de scolire a rabinilor. 5 000 de evrei locuiau atunci în târg. Acum nu mai exista niciunul. Am patruns cu noul presedinte al Comunitatii Evreiesti Bacau, ing. Izu Butnaru – un spirit deosebit de deschis comunicarii – în sinagoga buhuseana, una dintre cele patru care au mai ramas.

Monument istoric impresionant, construit în 1864, sinagoga tiuie de singuratati doldora de istorie. Doar câteva zile pe an, pelerini hasidim vin aici, din iniaiativa rabinului israelian Tobias, pentru reculegere si rugaciune. Impresionantul corp al sinagogii destinat ritualului religios a fost reabilitat în urma cu putini ani.

Anexele, inclusiv cele care pot caza vreo 64 de persoane, asteapta reabilitarile necesare. Presedintele Butnaru se si mira ca pelerinii hasidim pot sa locuiasca, fie si pentru putina vreme, în aceste spatii. Un sistem de alarma sofisticat si un buhusean îndragostit de istoria evreilor buhuseni asigura securitatea monumentului. Palatul rabinilor, cumparat de un buhusean prin 1968, demolat, a ajuns o amintire. Din caramida zidariei sale a fost construita o casa. Se mai pastreaza doar o baie rabinica rituala. În rest, s-a împrastiat/furat totul.

Mai poate fi ghicit locul fostului impresionant beci al Palatului, acolo unde se putea intra si cu acele care cu ajutorul carora se facea aprovizionarea. Cineva, foarte inspirat, a salvat una dintre sobele construite dintr-o teracotă speciala, cu valoare estetica mare. Reconstruita, soba este o bijuterie a monumentului. Pe strada „Al. I. Cuza”, unde este sinagoga, locuiau doar doi români; ceilalţi erau evrei. Astazi… În Buhusi n-am auzit nicicând despre vrajba dintre evrei si români. Diplomatia unora si ospitalitatea celorlalti au zamislit o frumoasa pagina a convietuirii. La Buhusi, pâna si bancurile cu evrei sunt depanate cu sufletul aflat pe aripile unei nostalgii de poveste. Buhusenii amintesc si de faptul ca medicul lui Stefan cel Mare a fost evreu…

Cimitirul evreiesc, doldora si el de istorie, are si doua încaperi în care sunt înmormântati fosti rabini si fostele sotii ale acestora. Presedintele Izu Butnaru intentioneaza sa inventarieze riguros toate mormintele cochetului cimitir. Printre cei înmormântati aici se afla si oameni care au facut istorie în Buhusi, precum medicul chirurg Ghelber, o adevărata legenda a bisturiului, dar si a omeniei.

Liderul comunitatii s-a aratat foarte interesat de propunerea prof. univ. dr. Florin Platon, cu origini buhusene, de a realiza, împreuna cu un student buhusean si alti iubitori de cultura, istoria evreilor care au locuit în Buhusi. Si propunerea informaticianului-jurnalist Adrian Paduraru, cel care gestioneaza fericit buhusi.net, de deschidere a sinagogii catre public, mai ales catre elevi, a fost aplaudata.

loading...

Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ