Seceta crunta in tot judetul

8

Seceta pune stapânire din ce in ce mai mult pe tot judetul, mii de hectare de culturi agricole fiind deja afectate de lipsa prelungita a precipitatiilor. Potrivit meteorologilor, la nivelul judetului Bacau, se manifesta un accentuat fenomen de seceta moderata si excesiva, nefiind inregistrate precipitatii de niciun fel de la sfârsitul lunii aprilie. Iar perspectivele verii nu sunt deloc incurajatoare.

Agricultorii bacauani se plâng ca au început sa se usuce si culturile deja înfiintate. Specialistii din agricultura confirma ca, într-adevar, plantele se afla într-un stres hidric accentuat, iar rezerva de apa din sol s-a evaporat. Probleme mari sunt la porumb, unde planta aproape ca a disparut din culturile abia infiintate in aceasta primavara. „Este o catastrofa. Aceasta tarla de 8 hectare de teren cultivat cu porumb, unde ne aflam, este compromisa total. Si asta din cauza lipsei precipitatiilor, deci a secetei, dar si a unui daunator, numit gândacul de ratusca sau ratisoara, care se dezvolta si face ravagii, mai ales in perioada secetoasa. Practic, se poate ajunge la compromiterea in intregime in cazul culturilor prasitoare. De exemplu, acum, la 20.000 de plante densitate pe hectar cât este, nu se scoate nici macar cheltuiala pe arat si discuit”, a declarat Ion Furdui, fermier din zona Sarata.

Agricultura pe… interese

Agricultorii spun ca problema gândacului de ratusca s-a accentuat mai ales dupa ce UE a interzis folosirea neocotinoidelor, substante care actioneaza impotriva ratisoarei si a altor daunatori. Interesant este ca interdictia este aplicabila doar Bulgariei si României, pe motiv ca ar genera pagube apicultorilor. In realitate, se pare ca la mijloc ar fi vorba de interese dictate de marii producatori de pesticide si insecticide, care vor sa promoveze produse noi, evident, mai scumpe. Prin urmare, fermierii bacauani cer o derogare de la UE, in ceea ce priveste interzicerea neocotinoidelor, intrucât pierderile sunt enorme, la nivelul tuturor fermierilor din zona Moldovei. De pilda, pagubele estimate de Ion Furdui la cele circa 150 de hectare cultivate cu diferite culturi depasesc, in prezent, trei miliarde de lei vechi. Se pare ca fermierul este urmarit de ghinion, anul trecut, pe aceeasi tarla, fiind nevoit sa semene de doua ori porumbul, intrucât cete de mistreti i-au scurmat aratura si au distrus intreaga cultura.

Din pacate, problemele se vor tine lant de agricultori, intrucât datoriile catre firmele care livreaza inputuri (ingrasaminte, samânta etc) vor trebui achitate la recoltare, când productiile s-ar putea sa nu existe. Fenomenul secetei si al daunatorilor se manifesta la toti producatorii din zona. „Si eu am semanat 40 de hectare cu porumb, din totalul de 170 de hectare pe care le lucrez. Cred ca, la ora actuala, cultura de porumb este compromisa in procent de 30 la suta. Cred ca numai in cazul meu, pierderile sunt de peste un miliard de lei vechi. S-ar putea salva din culturi daca ar ploua in cel mult o saptamâna, cel putin 20 de litri pe metrul patrat, dar nu deodata, ci in timp. De la inceputul anului si pâna in prezent, cantitatea de precipitatii a fost de …doar 100 de litri pe metrul patrat, fata de cel putin 400, cât ar fi fost necesar”, a declarat Stelian Câmpanu, un alt fermier din zona Sarata.

Nema irigatii

De altfel, dezastrul din teren se poate lesne observa si pe dealuri, unde pajistile au inceput sa se ingalbeneasca din cauza secetei accentuate. Probleme sunt si la culturile de grâu unde, la fel, plantele au inceput sa se usuce la baza, ceea ce va duce la reducerea cu cel putin 50 la suta a productiilor la recoltare. „In momentul de fata, sunt semne vadite de diminuare a recoltelor si chiar de incetare a existentei plantelor. Deci, suntem intr-o situatie de seceta excesiva. Sper ca autoritatile sa declare situatie de calamitate.

Producatorii sunt disperati, daca nu ploua intr-o saptamâna, vom avea mii de hectare de culturi calamitate”, a declarat George Ifrim, inginer sef la reprezentanta judeteana a Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare (SNIF). Partea proasta este ca in prezent, nici nu este posibil a se iriga culturile, intrucât reteaua de instalatii existenta pâna in 1989 a disparut. In judetul Bacau, din 23.000 de hectare câte se irigau inainte, in prezent se uda cel mult 200 de hectare. Solicitari au fost in zona Letea Veche, unde se iriga gravitational si la Dienet, zona legumicola renumita. In plus, se mai fac pregatiri pentru irigarea unei livezi in zona Tg. Trotus, iar la Damienesti si Sascut, doua organizatii de utilizatori de apa au accesat fonduri pentru reabilitarea infrastructurii de irigatii. „Din pacate, de irigatii, fermierii isi aduc aminte doar acum când este seceta, trebuia facuta iarna caruta. De inteles pe undeva, pentru ca toata cheltuiala cade pe spatele fermierului, nu se mai subventioneaza nimic de câtiva ani, nici apa, nici curentul, nimic”, a mai punctat inginerul sef George Ifrim.


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

8 COMENTARII

  1. ….Si ce sisteme de irigatii sunt in zona Sarata, cu ele poti sa faci agricultura si in desert. Dar de, prostia,hotia si lacomia se plateste…..Dumnezeu nu bate cu parul.

  2. Irigatii domnilor cu ce a ti furat si distrus…Ceausescu a facut canale pentru irigatii la Sascut un canal care este facut si nu l foloseste nimeni…rugativa la dumnezeu ca suntem dobitoci si nu muncim….

  3. Unde sunt fostele sisteme de irigații, ar fi trebuit folosirea irigațiilor pentru culturile de producție agricolă fără plată pentru toți deținătorii de terenuri agricole. Pentru că toți mâncăm din pământul acesta indiferent de funcție, profesie sau de meserie, etc. Dacă nu vom iriga toate terenurile agricole vom avea deșerturi care se formează în timp ce trece și pământul devine neproductiv. Mâncarea care se află în galantarele marketurilor este din materia primă de la sate, să țineți cont domnilor care sunteți direct responsabili cu agricultura fie privată sau de stat. etc. Țăranii trebuie să fie cinstiți, omeniți și bine văzuți pentru efortul pe care îl depune să avem mâncare pe masă domnilor. Să păstrăm ce mai avem al nostru și din punct de vedere ecologic.

LĂSAȚI UN MESAJ