Desteptarea | Scuzati deranjul

Scuzati deranjul20/03/2010
vizualizari:116

In toata harmalaia asta starnita de asa-numitul calendar al protestelor sindicale, saptamana trecuta s-au mai petrecut si alte lucruri, mai pasnice. Ce putin, ca forma de manifestare. Asadar, oamenii de cultura, operatorii culturali s-au întalnit cu reprezentanti ai ministerului de resort, si tinerii critici literari au participat la înca un colocviu ce le este dedicat. Dar cui îi mai pasa de cultura pe vremurile astea, cand oamenii ies în strada pentru ca nu-si mai pot satisface nici nevoile de baza? Anul trecut, dupa cum arata un recent sondaj de opinie, vanzarea de carte a scazut cu 30%. Manualele scolare nu se mai vand, si mai mult de jumatate din populatia tarii nu a cumparat nici carti, nici muzica. Sigur ca la toate întalnirile, mai ales cand a fost vorba despre administrarea institutiilor de cultura, s-a ajuns la problema banilor care, la noi, bat totul, si viata, si filmul. Dar s-a discutat si un subiect mai delicat, sa-i zicem. Faptul ca artistii, creatorii ofera ceva, iar publicul vrea alte cele. Si aici trebuie sa spunem ca, în genere, conationalii nostri stramba din nas cand aud de carte, o piesa de teatru romaneasca, un film autohton. A intrat un snobism în unii de te apuca durerile de cap. Asta în timp ce francezii, de exemplu, se arata interesati, în primul rand, de literatura lor, cumparand carti frantuzesti. De fapt, peste tot în lumea civilizata functioneaza un bine pus la punct sistem de protectie a culturii nationale, a patrimoniului spiritual. Dar daca la noi totul se învarteste în jurul banilor si al lipsei unui cadru legislativ care sa favorizeze actul cultural, ce sa-i faci? Poti doar sa constati dezastrul, si sa-ti amintesti avertismentul unui filosof, despre Noica e vorba, care spunea ca fara cultura un popor se transforma în populatie. Aici vrem sa ajungem? Ce vrem de fapt sa fim? Pe tot globul, formula cimentului, a otelului este aceeasi.
Numai identitatea spirituala, atunci cand ea exista, e unica. Sunt multe lucruri de facut pentru promovarea si protectia culturii nationale, si s-a vorbit, la întalnirile mentionate, de un sistem flexibil de cofinantari, de necesarul filtru asigurat de catre specialisti, de institutia agentului artistic, de o lege a sponsorizarii facuta cu cap etc. Dar oare cand se va trece efectiv la treaba? Întreb si eu asa , nu “politic sau ergonomic” (cum suna o noua perla a lui Vanghelie, “modelul” reusitei sociale fara carte), ca doar nu dau cu parul. Si daca nu va intereseaza, scuzati deranjul.

Carmen Mihalache

Scrie un comentariu
Campurile obligatorii sunt marcate cu *.