Scut sau sabie?

0


Baza militara americana de la Deveselu, cunoscuta mai mult sub denumirea de „Scutul anti-racheta” a aprins deja spiritele insa prea putina lume s-a gândit sa analizeze importanta instalatiilor militare in perspectiva conflictului NATO-Rusia. Pentru ca, in ciuda retoricii folosite din belsug de ambele parti, Scutul de la Deveselu nu are nicio valoare militara pentru SUA.

In cazul in care Rusia ar ataca SUA cu rachete intercontinentale, acestea nu ar trece pe deasupra României. Luati un glob pamântesc si o sa vedeti ca distanta cea mai scurta intre silozurile nucleare din Rusia si tintele americane este peste Cercul Polar.

Rachetele anti-racheta de la Deveselu nu au o raza atât de mare incât sa fie o amenintare pentru intercontinentalele rusesti. In acest context, singura explicatie pentru existenta Scutului (in conditiile in care Iranul s-a angajat sa nu mai incerce sa produca armament atomic) este ca baza ar putea fi folosita pentru atac, nu pentru aparare.

Rachetele Tomahawk care ar putea fi instalate la Deveselu ar putea lovi tinte militare din Sud-Vestul Rusiei, inclusiv in Crimeea. Desigur, aducerea rachetelor Tomahawk in România ar incalca Tratatul fortelor nucleare intermediare (INF) semnat intre Rusia si SUA in 1987. Tratatul INF cere ca ambele tari sa elimine rachetele de croaziera si balistice nucleare si conventionale cu o raza de la 500 pâna la 5.500 km care pot fi lansate de la sol.

Desigur, scutul antiracheta incalca deja – sustin rusii – acest tratat, asa ca nu ar fi imposibila aducerea rachetelor Tomahawk, care se lanseaza de pe aceeasi platforma. Daca ne raportam la aceasta viziune, incepem sa intelegem succesiunea de evenimente care s-au petrecut in România in ultimii ani. Ca si Germania, in anii ’40, SUA isi securizeaza prezenta in România asigurându-se de obedienta clasei politice. Nemtii l-au santajat pe Antonescu cu Garda de Fier si cu perspectiva recuperarii Transilvaniei de Nord.

Americanii s-au folosit de serviciile secrete, Justitie si, când a fost cazul, de atentionarile pe fata ale ambasadorilor. Ce diferenta este intre un von Killinger care cerea Guvernului României sa inceapa imediat deportarea evreilor si un Hans Klemm care indica Parlamentului cine trebuie sa ocupe functiile de conducere? La ce i-a folosit Germaniei controlul asupra României, stim: grâu, petrol si carne de tun in razboiul contra URSS. La ce-i va folosi Americii faptul ca da ordine in România? Putem doar banui, având in vedere dislocarea trupelor NATO la granitele Rusiei…



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ