Sarbatori cu dor fierbinte de tara

4


Raspânditi prin toata lumea, românii nostri nu isi uita originile. La marile sarbatori si nu numai, se aduna laolalta si se distreaza, deapana amintiri din tara, ca sa isi aline dorul de acasa. Aproape ca nu exista român de peste hotare care sa nu aiba un tricolor rosu-galben-albastru, pe care il arboreaza cu mândrie, acum, de Ziua Nationala.

In mai toate orasele din nordul Italiei, acolo unde exista comunitati de români, se serbeaza cu mare bucurie Ziua Nationala. La fel se intâmpla si in restul tarii, dar ne vom referi doar la nord, fiindca de acolo am primit marturii despre un patriotism deloc exagerat, sustinut de dorul de tara, de la bacauanul Costel Pletosu. S-a stabilit cu intreaga familie acolo de peste 18 ani, iar acum nu numai ca se considera integrat in societate, dar este si un lider al românilor din zona orasului Asti si chiar mai departe. „In orase precum Torino, Milano, Bologna, asociatiile românesti cer autorizatii pentru manifestari. Se tin serbari in aer liber, cu participarea ansamblurilor folclorice românesti de aici. Eu sunt invitat de catre consulul general din Torino la sarbatoarea oficiala”, spune Costel Pletosu. Aproape toti românii din Italia pastreaza acasa si câte un tricolor, pe care il arboreaza cu mândrie cu aceasta ocazie. Seara, dupa serbarile care vor avea loc se merge in restaurantele românesti, unde se prepara bucate ca acasa: sarmalute, caltabos, placinte poale in brâu. “Totul este motivat de un dor de tara pe care un român care n-a mai stat departe de casa nu-l poate simti. Suntem mândri ca suntem români si când avem ocazia o spunem cu glas tare fara sa deranjam pe nimeni. Italienii privesc cu curiozitate sarbatorile noastre si participa cu interes si la mesele noastre, dar si la dansuri si obiceiuri”, povesteste Costel Pletosu. (O.P.)

In Bologna, sarbatoare alaturi de consul

La Bologna, Italia, de 1 Decembrie se organizeaza spectacole, la care participa consulul din Bologna. Totul este animat de fete care se imbraca in costume populare, iar atmosfera e intretinuta de grupuri de muzica traditionala. „Noi simtim poate mai mult sarbatoarea asta pentru ca ne este dor de tara noastra. Pentru cei de acasa poate este o bucurie ca au o zi libera, pentru noi este diferit”, a declarat Mariana Gavrila, o bacauanca stabilita impreuna cu familia de ani de zile in Italia. (A.G.)

In Valencia, fiesta cu mici si bere

In orasul din sud-estul Spaniei, Valencia, comunitatea româna se aduna, in general, in centru. Nu se cunosc toti intre ei, asa ca sarbatoresc in familie. Si nu oricum, ci cu mici si bere. „Noi ne vom strânge cu totii, la un picnic românesc. Suntem vreo 15 persoane. Matusi, verisori, nepoti. Vom bea bere, din pacate nu românesca, pentru ca nu se gaseste pe aici, dar mâncam mici. Da. Sunt fieste pe aici in care se servesc si mici. Sunt comercianti care au stiut sa se orienteze si sa-si adapteze oferta in functie de cerere. O portie de mici cu o doza de bere costa 5 euro. Va fi distractie maxima, de asta suntem siguri. Si ne vom gândi la cei de acasa, cu drag. La multi ani, România! La multi ani, români”, ne-a declarat Loredana Pascu, o bacauanca din zona Onestiului, care de cinci ani locuieste in Valencia. (R.Neagu)

In Belgia, sarbatoare româneasca in toata regula

Chiar daca atmosfera este usor incarcata, dupa cum ne-a spus Marian Petrea, un bacauan stabilit de ani de zile in orasul Anvers, din cauza atacurilor teroriste din Paris, de 1 Decembrie, in Belgia se va simti si mirosul imbietor al cozonacului românesc. „Facem cozonaci, pentru a ne alina dorul de casa, vom cânta si imnul tarii noastre, vom face si sarmale in varza murata, dar si fasole cu ciolan afumat. Bineinteles ca multe dintre ele sunt trimise de acasa, de parintii nostri, dar sunt si destule magazine românesti pe aici, pentru eventualele completari…”, a tinut sa mai spuna Marian. Va fi sarbatoare in toata regula, ne-a asigurat bacauanul, alaturi de prieteni: români si belgieni. „Pentru ca si belgienii stiu sa se distreze româneste”, ne-a mai asigurat interlocutorul nostru. (Roxana Neagu)

La Londra se cânta „Desteapta-te române”

 Sarbatori cu dor fierbinte de tara

Povestile românilor plecati in Anglia sunt nenumarate. Printre ele si cea a Alinei Tamas si a familiei ei, plecata de un an si jumatate la Londra in cautarea unui trai mai bun. Chiar daca a fost mai greu la inceput, acum lucrurile s-au asezat. Viata e „normala” si totul decurge asa cum trebuie. Alina si sotul merg la munca, iar copii la scoala. Chiar daca cei mici invata la scoala „englezeste”, acasa, Alina ii invata „româneste”. Pentru ca s-a apropiat Ziua Nationala, cei mici au invatat imnul „Desteapta-te române”. Si daca veni vorba de ziua românilor, am lasat-o pe bacauanca de la Londra sa ne povesteasca daca s-au pregatit pentru acest eveniment : „Noi suntem plecati de un an si jumatate. Suntem aici toata familia si nu ne lipseste mai nimic. Doar dorul de «acasa» ne mai macina uneori. Dupa cum se stie, la Londra sunt foarte multi români si printre ei multi bacauani. Ne cunoastem intre noi si chiar ne vizitam sau iesim impreuna atunci când timpul ne permite. 1 decembrie e o zi normala in Anglia, dar pentru noi este ziua nationala. Deja ne-am vorbit cu câtiva prieteni, si seara, dupa ce venim de la munca, ne strângem la un gratar si o bere românesca. Orice am face, oriunde am fi, suntem tot români.” (Florin Stefanescu)

In cautarea unui tricolor

Atât la celebrarea Zilei Nationale a României, cât si apropierea sarbatorilor de iarna fac sa nu fie deloc usoara viata românilor ce se afla in strainatate, in cautarea unui trai mai bun. De aproape doi ani in aceasta situatie se afla si familia Benone si Lucica Toncu din Onesti, care s-a stabilit in Anglia. Aici, la o universitate de prestigiu din orasul Birmingham (unde este si un profesor român, Dan Ghica), invata fiul acestor onesteni, Vlad, ce este foarte atras atât de  cursuri cât si de de toate proiectele la care este cuprins. “Cu bucuria ca avem de lucru, ziua de 1 Decembrie – Ziua Nationala a României, o vom sarbatori cu mici pe care ii vom pregati in familie. Exista aici un magazin unde se aduc produse din mai multe tari si noi, românii, ne bucuram ca gasim in acest loc mici, faina, bors si alte produse românesti. Este mai greu ca de sarbatori nu putem asculta colindele noastre, ale românilor iar acest fapt ne aduce tristete in suflet”, ne-a marturisit Lucica Toncu din indepartata Anglie.
Odata cu urarea de “La multi ani, patrie iubita!” ea este trista ca nu are un tricolor românesc, acest simbol al nostru lipsind si de la salile unde oameni veniti din intreaga lume invata limba engleza. Cu aceasta mâhnire in suflet dar si cu nerabdarea de a cauta când se va intoarce in tara pentru câteva zile, Lucica Toncu a mentionat: “Sunt multe stegulete  de la alte tari, numai noi, România nu avem!”. (Ion Moraru)

Alina Fieroiu, Bristol, Regatul Unit al Marii Britanii: „La noi, in comunitatea de români din Bristol, nu se sarbatoreste Ziua Nationala. Le uram ‘La Multi Ani!’ celor dragi din România, dar altceva nu facem ca sa marcam aceasta zi, in mod deosebit. Lumea care vine in strainatate sa lucreze traieste ca in afara. Mai ales ca englezii se asteapta sa ramânem la ei ca sa muncim, nu sa tragem tunuri si apoi sa plecam, ci sa ne integram. Dincolo de toate acestea, insa, trebuie sa spun ca marea majoritate a celor plecati si care lucreaza in Regatul Unit sunt profund scârbiti de ceea ce se intâmpla in tara, de coruptie!”. (Elena Tintaru)

Sarbatoare româneasca in Germania

O comunitate simpla de bacauani lucreaza impreuna in orasul Löhne din Germania. Unul dintre ei, Nicusor David, e plecat de ceva ani, iar ultima data a fost in Bacau in vacanta de vara. Acum, in Germania e „acasa” si traiesc dupa regulile de acolo. Si pentru ca este ziua noastra, a românilor, am vrut sa aflam ce planuri are Nicusor si prietenii lui. „De ziua nationala mai mult ca sigur vom munci. Aici in Germania e o zi normala de munca. Suntem un grup de 46 de persoane din Bacau si din imprejurimi, iar in hala in care muncim avem niste boxe mari in care ascultam diferite posturi de radio românesti sau muzica româneasca. O sa vi se para ciudat sa va spun ca rasuna toata hala aia de vocea inconfundabila a lui Tudor Gheorghe «acolo este tara mea, si neamul meu cel românesc…». Ce vom face de 1 decembrie? Sigur, dupa o zi de munca ne vom strânge la masa si ne vom simti asa cum suntem: români adevarati”, ne-a povestit Nicusor David. (Florin Stefanescu)

Bacauanii din Italia, sub tricolor

 Sarbatori cu dor fierbinte de tara

Incepând de la Torino, Roma, Salerno, bacauanii au sarbatorit Ziua Nationala prin organizarea de spectacole, depunere de flori la Columna lui Traian si arborând tricolorul. Ziua Nationala a unit românii de pretutindeni sub tricolor, oriunde s-ar afla… (Ciprian Nicolae Gutu Ojog)



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

4 COMENTARII

  1. Vă mulțumesc că aveți mereu atenție pt toți băcăuanii!
    Sunteți un ziar care creează comunitate și se vede că aveți interes să uniți băcăuanii pentru a da identitate orașului.
    Deșteptarea este ziarul cu care îmi încep ziua, și este o oglindă a orașului.
    Felicitări tuturor românilor de 1 Decembrie!

  2. Chiar daca suntem plecati ,inima noastra bate pentru Romania ,pentru cei de acasa….multi dintre noi au 10,15,20 de ani de ,,strainatate,,….motivul?….o mentalitate ,o civilizatie , o viata mai decenta , pe care cei ce ne conduc nu o respecta ,fiind lege scrisa in constitutie….multi dintre noi ,nu se asteptau sa treaca toti acesti ani…dar asa zise schimbari din Romania , nu ne aduce acasa…nu este o stabilitate politica,financiara….mentalitatea pentru multi e ca inainte …am luat cei rau din Europa….ma doare sa stiu ca sunt departe….dar…..va doresc La multi ani tuturor ,oriunde va aflati…

  3. Eu unul chiar nu-s mandru ca-s roman. De ce sa fiu mandru? Ca vad Romania cum se prabuseste in jurul meu? Stiu, si eu am fost plecat si foamea e mai roz cand somajul de acolo e de vreo 2 ori (cel putin) mai mare decat salariul din Romania..dar tot nu eram mandru de ce se intampla in Romania. Cum sa fii mandru cand, desi toti blamam conducerea si stim ca-s corupti cu TOTII, suntem doar 20.000 in piata in loc de 20 de milioane?! Unde sunteti mandrilor cand e nevoie de voi?! Is bune sarmalele, micii facuti ca „acasa”?! Acum, Bacaul a mai cazut in grafice aproape la nivel de comuna ca pol de dezvoltare…hai Valencia, Torino, Londra: fiti mandri ca sunteti romani, ca sunteti bacauani.

    • Mandru ca sunt roman….de ce nu ai fi?eu chiar cred ca ar trebui sa fim mandri…avem multe lucruri de care ar sa fim mandri si poate nu stim…sunt sigur…nici eu nu am stiut….dar de cand va spun ca sunt mandru ca sunt roman ,pentru istoria noastra , pentru bunicii strabunicii nostri care au murit pentru libertate,pentru a avea un tricolor , un nume….sigur nu putem fi mandri de ,,politicienii,, din ziua de azi…..dar Romania ca tara ce vina are ca noi sau multi dintre noi am plecat in cautarea unui trai mai bun?..uitati de ce ar trebui sa mai fim mandri : 7. Petrache Poenaru – stiloul
      În primii ani de şcoala generală am învăţat să scriem cu stiloul, acel instrument pe care personal l-am considerat întotdeauna mai lent decât banalul, dar şi mai puţin elegantul, pix. Nici prin cap nu-mi trecea la vremea respectivă că “vinovat” pentru cerneala care care se prelingea frecvent pe stilou şi ajungea pe mâinile mele este un român pe nume Petrache Poenaru.

      Născut în 1799, Poenaru a fost un inginer şi matematician care s-a preocupat de organizarea învăţământului naţional, însă este recunoscut în întreaga lume pentru tocul cu rezervor pe care l-a inventat. Numele oficial al dispozitivului care ulterior avea să fie cunoscut drept stilou este “plume portable sans fin, qui s’alimente elle-même avec de l’encre”, care în limba română s-ar traduce prin “stilou portabil fără sfârşit alimentat cu cerneală”.

      Prin prisma funcţiilor pe care le-a deţinut de-a lungul timpului, Poenaru a devenit unul dintre oamenii de încredere ai lui Tudor Vladimirescu, conducătorul revoluţiei din 1821.

      Inedit: Petrache Poenaru a fost primul român care a călătorit cu trenul. S-a întâmplat în Anglia, între localităţile Liverpool şi Manchester.

      Petrache Poenaru, inventatorul stiloului
      Petrache Poenaru, inventatorul stiloului

      6. Anastase Dragomir – scaunul catapultor
      Istoria a consemnat numeroase situaţii în care, în timpul unui război, pilotul unui avion miliar se catapultează pentru a avea şanse să scape cu viaţă după un bombardament al rivalilor. Acest lucru este posibil şi datorită inventatorului român Anastase Dragomir, care a creat nu mai puţin de trei versiuni ale unui scaunul ejectabil în situaţii de urgenţă.
      În 1930, la vârsta de numai 34 de ani, Dragomir brevetează la Paris împreună cu un alt inventator roman, Tănase Dobrescu, un dispozitiv numit “cabină catapultabilă”.

      20 de ani mai târziu, Dragomir îşi îmbunătăţeşte dispozitivul şi inventează “celula paraşutată”, care avea ca avantaj un sistem de glisare a cabinelor în sus sau în jos. În 1959 apare şi avionul cu cabine catapultabile, iar sistemul său va fi implementat ulterior pe avioanele militare.

      Vrei un telefon nou, sau poate un televizor sau un laptop?

      Acum le poţi cumpăra în rate cu dobândă ZERO, cu ajutorul cardurilor de cumpărături emise de BCR si Card Avantaj – (click pentru detalii)

      Inventia lui Anastase Dragomir a ajuns pe timbrele postale
      Inventia lui Anastase Dragomir a ajuns pe timbrele postale

      5. Ion Cantacuzino – leacuri pentru holeră şi tuberculoză
      Medicina este unul dintre domeniile care a oferit cei mai mari inventatori ai lumii, iar acest lucru este justificat de milioanele de vieţi salvate datorită unor tratamente descoperite de diverşi cercetători.

      Prin urmare, nu este deloc surprinzător că România s-a remarcat şi la acest capitol, unul dintre cercetătorii noştri de referinţă fiind Ion Cantacuzino (da, Intitutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie din Bucureşti îi poartă numele).

      Pe parcursul activităţii sale, Cantacuzino a inventat vaccinul antiholeric (cunoscut şi ca Metoda Cantacuzino), iar în timpul Primului Război Mondial a contribuit la combaterea unei mari epidemii de tifos. Nu în ultimul rând, datorită lui Cantacuzino, România a devenit a doua ţară din lume care a introdus vaccinarea nou-născuţilor împotriva tuberculozei.

      Ion Cantacuzino in 1926, lucrand la microscop
      Ion Cantacuzino in 1926, lucrand la microscop

      4. Traian Vuia – primul avion
      Numele Traian Vuia are o însemnătate aparte pentru mine: este numele străzii pe care se află facultatea pe care am absolvit-o după cinci ani de studii.

      Lăsând gluma la o parte, Traian Vuia înseamnă însă mult mai mult pentru fiecare dintre noi: el a fost primul om din lume care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, fără să fie ajutat de catapulte, şine sau alte mijloace exterioare.
      S-a întâmplat în 18 martie 1906, în apropierea Parisului, acolo unde Vuia a prezentat un aparat de zbor care a accelerat pe o distanţă de 50 de metri înainte de a se ridica la o înălţime de aproape un metru pe o distanţă de 12 metri. În acest punct, palele elicei s-au rupt, iar avionul a aterizat fără probleme, întrucât distanţa faţă de sol era mică.

      Numit Vuia I, aparatul de zbor nu avea însă să fie unică invenţie a romanului. Printre invenţiile sale se mai numără un generator de abur (1925) şi două elicoptere (1918, respectiv 1922).

      Traian Vuia a inventat primul avion
      Traian Vuia a inventat primul avion

      3. Nicolae Paulescu – insulina
      Cu toţii ştim că diabetul este una dintre cele mai răspândite boli cronice, întrucât afectează aproximativ 5% din populaţia Globului, însă puţini ştiu că tratamentul acesteia se bazează pe invenţia unui român.

      În 1921, Nicolae Paulescu, profesor la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, a descoperit că nivelul glucidelor din organism este determinat de insulină, un hormon secretat de pancreas. În momentul în care nivelul insulinei din organism scade sau dispare complet, nivelul glucidelor creşte şi determină apariţia diabetului.

      Prin urmare, Paulescu a administrat insulină prin injecţie bolnavilor de diabet, acesta devenind astfel unul dintre cele uzuale tratamente pentru această boală.

      Nicolae Paulescu a salvat milioane de oameni datorita insulinei
      Nicolae Paulescu a salvat milioane de oameni datorita insulinei

      2. Anghel Saligny – Podul Anghel Saligny
      Anghel Salgny este numele ultimei staţii de metrou din Bucureşti de pe magistrala 3, care este amplasată în apropierea Autostrăzii A2 Bucureşti – Constanţa. Alegerea nu a fost deloc întâmplătoare: în drumul spre Constanţa, şoferii traversează Podul de la Cernavodă, inaugurat în 1987 în apropierea Podului Anghel Saligny.

      Anghel Saligny a proiectat în perioada 1890-1895 podul care avea să-i poarte numele şi care traversează Dunărea între localităţile Feteşti şi Cernavodă. Cu o lungime de 4087.95 metri, dintre care 1662 metri pe deasupra Dunării, podul a fost realizat la o distanţă de 30 de metri deasupra nivelului apei. La final, a devenit cel mai lung pod din Europa şi al treilea ca lungime din întreaga lume.

      Saligny nu s-a oprit însă aici şi a marcat o nouă premieră mondială când a construit căi ferate şi rutiere din silozuri din beton armat în localităţile Brăila şi Galaţi.

      Cateva inventii care poarta semnatura lui Anghel Saligny
      Cateva inventii care poarta semnatura lui Anghel Saligny

      1. Henri Coandă – avionul cu reacţie
      Henri Coandă este unul dintre cei mai cunoscuţi invetatori români, care s-a remarcat în 1910 prin realizarea primului avion cu reacţie din lume. Expus şi chiar folosit accidental pe celebra arteră Champs-Elisee din Paris, motorul cu reacţie conceput de Coandă era, de fapt, un motor cu patru cilindri care dezvoltă 50 de cai putere şi care era conectat printr-o tijă la un compresor care genera o forţă de propulsie de circa 220 kgf.

      Avionul construit de Coandă care folosea motorul cu reacţie avea o lungime de 12.5 metri şi o avengură a celor două aripi de 10.3 metri.

      Inedit: în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Coandă a locuit în Franţa şi a lucrat pentru Germania la construirea unui sistem de propulsie pentru sănii bazat pe motorul cu reacţie din 1910. Cel mai probabil, obiectivul germanilor era să folosească sănii cu propulsie în cadrul campaniilor de iarnă din Rusia.

      Henri Coanda este inventatorul motorului cu reactie

      Aceştia sunt doar câţiva dintre inventatorii români care au rămas în istorie prin invenţiile realizate de-a lungul anilor.

LĂSAȚI UN MESAJ