“La trei ciresi”, cum ii spun localnicii dealului din Fulgeris, comuna Pâncesti, face parte din Podisul Bârladului, zona de aur pentru arheologi, unde este ingropata de timp si lucrarea pamântului o parte a istoriei neamului nostru.Aici este deschis singurul santier de cercetari arheologice, din acest an din judetul Bacau.

Sapaturile arheologice au inceput aici prin anii ‘60, sub supravegherea Marilenei Florescu de la Institutul Arheologic din Iasi si Viorel Capitanu de la Muzeul de Istorie din Bacau. Trei generatii istorice au fost scoase la lumina in aceasta perioda, o asezare din neolitic, cultura Cucuteni, celebra prin bogatia zestrei si ineditul mostenirii, o asezare din Epoca Bronzului, cultura Monteoru si o asezare dacica, secolele I, inainte si dupa Hristos, identificate ca fiind asezari satelit ale marii dave de la Tamasidava (Racatau).

Cu dragoste, cu pricepere, rabdare si multa munca, Viorel Capitanu a reconstituit din cioburi perioade mari ale istoriei noastre, pe care unii le “ingropasera” in uitare, din motive pe care istoricii si arheologii nostri le-au lamurit in timp, prin scris si dovezi materiale de necontestat.

Un arheolog incapatânat

Zi torida de august 2013. La “Trei Ciresi” singurul arheolog pe care il mai are Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” din Bacau, Lacramioara Istina, continua sapaturile din locul de unde le-a lasat Viorel Capitanu. “Am preluat santierul in anul 2000, incredintat de domnul Viorel Capitanu, insa sapaturile, din lipsa de fonduri, le-am inceput in 2003, in octombrie, venise zapada. Asezarea este foarte importanta, in contextul culturii cucutiene, din pacate, din epoca bronzului si cea daco-getica nu se mai pot recupera mari valori, ele fiind in cea mai mare parte distruse, de aceea ne-am concentrat pe neolitic.

Santierul Arheologic de la Fulgeris: Intâlnire cu istoria

Aceste sapaturi mai sunt importante si ca urmare a faptului ca sunt singurele asezari in podis, la fel ca la Dumesti, in judetul Vaslui” ne spune Istina Lacarmioara, aplecata asupra unor “cioburi” iesite la iveala in urma sapaturilor facute cu migala, centimetru cu centimetru de cei 15 lucratori, care, an de an, vin aici la sapaturi, tineri dar si vârstnici, unii lucreaza de la 10 ani pe acest santier, arsi de soare, insa curiosi, strigând bucurosi de fiecare data când au norocul sa scoata la lumina un rest dintr-un obiect care, initial, a fost un vas de tinut apa, de pregatit mâncarea, altele au facut parte din ustensile casnice, de iluminat sau din practica religioasa.

Ne aflam in preistorie, in neolitic, 3600-2600 i.e.n., perioada dinaintea scrisului. Ceramica este “fosila directoare”, ea este regina arheologilor. La Fulgeris s-a descoperit a opta locuinta si mai sunt destule comori ascunse.

“Sunt foarte multumita de rezultate, voi continua, insa am si o nemultumire, in ritmul si cu banii alocati in fiecare campanie, nu cred ca voi finaliza cercetarile in aceasta viata activa. Si atunci va intrebati de ce mai continui sa sap. Asa au facut cei care au fost inaintea mea, asa voi face si eu. Un arheolog exista si traieste pentru a sapa, nu pentru a sta la birou Este o meserie extrem de frumoasa, este grea, mai ales pentru o femeie, insa stiu ca un popor care nu-si cunoaste istoria este un popor pierdut, daca nu vom sti cine am fost, nu stim cine suntem, vin altii si pun peste istoria noastra “istoria” lor” – ne-a declarat Lacramioara Istina, sef de santier.

In ziua documentarii noastre, joi, 8 august 2013, pe santier a fost descoperit un inel din bronz, de la inceputul epocii cu acelasi nume, in 2007 a fost descoperit un topor de 27 cm, in rest ceramica si piatra, materii prime de constructii. Ca o noutate, arheologul Istina a scos la suprafata tot in acea zi doua fragmente din lut ale unui disc, care il imita pe cel de aur, care face parte din marele tezaur de aur de la Brad. Merita sa continui?

“ Tot in aceasta campanie am descoperit un fragment de la o statueta feminina, decorata cu incizii, realizata din lut bine framântat, de culoare caramizie deschisa. Inciziile sunt cu motivele clasice ale culturii cucutiene pe fese si romburi concentrice pe pântec, pe picior are linii incizate in V. Piesa face parte din categoria celor facute in scop ritual si anume este vorba de cultul fecunditatii si al fertilitatii” – spune Lacramioara Istina.

“Am terminat Istoria in Bacau, in 2010, din facultate vin pe acest santier, imi place, vreau sa continui, sa devin arheolog, dupa ce imi termin studiile vreau sa am santierul meu, sa cercetez in aceasta zona sau in alta” – zice Valentin Bucsa, masterand.

Arheologia este in pericol

Cercetarea arheologica este pe primul plan in proiectul de management al conducerii Complexului Muzeal, pentru ca este important sa lucrezi pe un sit, este spectaculos si este benefic pentru muzeu, se obtin obiecte de mare valoare, ele imbogatesc tezaurul Sectiei de arheologie si Istorie. Banii care sunt abia ajung pentru continuarea cercetarilor la un singur santier. Este nevoie de mai multi specialisti, de laboratoare.

“Mai este o problema, sunt putini tineri care se indreapta spre aceasta meserie. Dupa cum vedeti este destul de grea, conditiile sunt dificile, nu seamana cu activitatea pe calculator, la birou, nimeni nu mai vine sa stea in soare, in ploaie, doi metri in pamânt. Nu mai este acel interes al invatatorului, profesorului catre aspectele practice ale invatarii. Este ceva extraordinar, nu stiu cu ce s-ar putea compara acea bucurie. Poate ca acea clipa, acea zi petrecuta pe un santier le-ar schimba viata, optiunea.”
Mariana Popa, director al Complexului Muzeal “Iulian Antonescu”

Mi-am luat ramas bun de la arheolog, de la echipa de lucratori, când soarele ardea nemilos pe dealul “La trei ciresi”. Am auzit un nou strigat de bucurie: un alt document arheologic vazuse lumina zilei. Cu el, si cu toate celelalte, vom sti mereu, si mereu, cine am fost si ca neamul nostru a rezistat in aceste locuri mii de ani, cu bunele si relele lui, dar mereu in picioare.

loading...

Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ