Ce au in comun evenimentele din decembrie 1989 si alegerile prezidentiale din acest an?
Implicarea tinerilor, entuziasmul, perceptia si asteptarile sunt similare. Precum si o tacere suspecta cu privire la implicarea externa.
Sunt 25 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 si discursul public, reprodus si de manualele de istorie, este acelasi: poporul nu a mai putut rabda dictatura si s-a revoltat.
A iesit in strada, l-a fortat pe dictator sa fuga, l-a prins si l-a executat, a schimbat regimul si, in loc de comunism, a pus capitalismul. Meritul principal revine tinerilor, care, cu mare entuziasm, au facut “Revolutia”, dorind schimbarea si inlaturarea “tiranului”.
Implicarea fortelor externe in declansarea evenimentelor prin demonizarea lui Ceausescu si amplificarea sau inventarea pericolelor (60.000 de morti, apa otravita, teroristii arabi care i-au jurat credinta dictatorului, etc.) este evitata cu grija din orice declaratie publica.
Alegerile de anul acesta fost au tratate, din punct de vedere informational, in mod similar. Imaginea unui candidat a fost demonizata cu ajutorul retelelor sociale folosite de tineri; acestia au fost supusi unui bombardament informational care, in numai doua saptamâni, a generat implicarea in politica si determinarea de a vota cu entuziasm “pentru schimbare”.
Perceptia a fost ca, prin votul contra lui Ponta, se salveaza tara, asa cum, in 1989, prin eliminarea lui Ceausescu, România era salvata.
La fel ca si despre evenimentele din 1989, se trece sub tacere implicarea fortelor externe.
De fapt, nici o campanie electorala nu a scapat de aceasta implicare, doar ca, acum, acest lucru nu s-a mai petrecut discret, prin intermediul politicienilor sau a ziaristilor, ci la vedere, prin intermediul retelelor sociale.
