Piața neagră a țigaretelor a avut o evoluție fluctuantă în primele cinci luni din 2016: 16,9% în mai, în creștere față de 14,6% în martie și în ușoară scădere față de ianuarie 2016 (17,8%), conform ultimelor date ale companiei de cercetare Novel Research. Procentul de 16,9% continuă să depășească media de 16% din 2015, precum și cea a ultimilor cinci ani, de circa 15%.
„Și în mai 2016, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, cu o cotă a pieței negre care bate recordul ultimilor șapte ani, depășind 50%! Regiunile sud-vest și vest dețin, de asemenea, cote importante (26%, respectiv 25%). Din punct de vedere al provenienței, ponderea „cheap whites”, se află în creștere (plus 3,8 p.p. față de martie) și continuă să dețină cea mai mare cotă (57,4%) din totalul pieței negre. Produsele provenite din Moldova se află în scădere (minus 4,5 p.p. față de martie, până la 14,7%), iar Ucraina și Serbia se mențin la nivel relativ constant (20,4%, respectiv 3,4%)”, a declarat Marian Marcu, Directorul Companiei de Cercetare Novel Research.
„Piața neagră e fluctuantă, într-un an electoral plin de incertitudini legislative. Transpunerea mult întârziată a Directivei tutunului în legislația națională este abordată pompieristic. Deși știa de doi ani ce are de făcut, Guvernul a trimis proiectul la Parlament abia în martie, acesta fiind deocamdată adoptat de Senat și urmând să fie aprobat de Camera Deputaților în sesiunea de toamnă. În paralel, Guvernul a venit și cu un proiect de Ordonanță de urgență, cu un text similar, deși procedura dublării procesului de reglementare este abuzivă și neconstituțională. Deocamdată, nu știm exact ce și când va fi adoptat, dar se dorește modificarea producției și schimbarea ambalajelor peste noapte.
Producătorii sunt în situația cetățeanului turmentat: „noi ce ambalaje comandăm pentru luna august?”- iată o întrebare simplă, la care autoritățile nu sunt în măsură să răspundă. Oricum, cadrul legislativ nu va deveni mai clar sau mai predictibil nici după adoptarea unuia sau altuia dintre proiectele de acte normative, dat fiind că ambele prevăd posibilitatea introducerii ulterioare a pachetelor standardizate prin ordin de ministru, care să modifice legea. Alți bani, altă distracție. Toate aceste incertitudini creează prejudicii agenților economici, prin costuri suplimentare de administrare a stocurilor, bugetului de stat, care înregistrează fluctuații la încasările din acciza la țigarete, precum și autorităților de aplicare a legii, confruntate cu valuri de contrabandă în regiunile tradițional vulnerabile, nord-est și vest, dar și în sud, unde s-au înregistrat capturi mari de țigarete, intrate prin Bulgaria.
Tergiversarea reglementărilor, șicanele și presiunile asupra unui sector care contribuie cu 2% din PIB s-au cronicizat și deja nu mai par a fi doar rodul nepriceperii sau neglijenței, ci al relei voințe, al unei abordări politice sistematice”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.
„Avem un an electoral corelat cu schimbări legislative majore pentru industria tutunului, care se derulează cu dificultate. Sunt factori care pot determina o evoluţie imprevizibilă a comerțului ilicit la nivel național. Reamintim că în acest moment una din șase țigarete vândute în România provine de pe piața neagră, iar fiecare procent din cota comerțului ilegal, inseamna 40 milioane euro pierdute de bugetul de stat, anual. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că traficul ilicit cu țigări este încurajat de contextul economic defavorabil din anumite regiuni ale României.
În lipsa unor alternative economice viabile, contrabanda cu țigări oferă perspectiva unor câștiguri facile imediate, încurajate de diferențele mari de preț pentru produsele din tutun din țările non-UE vecine României. În acest context, România are un rol cheie în a-și proteja nu doar propriile interese, ci și pe cele ale Uniunii Europene în ceea ce privește combaterea comerțului ilegal cu produse din tutun. De aceea, credem că se impune găsirea unor soluții legislative care, pe de o parte, să susțină fabricarea și comercializarea produselor legale, iar pe de altă parte, să descurajeze fenomenul în creștere al contrabandei cu produse din tutun“,a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & Corporate Affairs, BAT Romania.
„Comerțul ilegal cu țigarete se situează în continuare la un nivel ridicat comparativ cu media de 10% din Uniunea Europeană şi continuă să distorsioneze semnificativ buna funcţionare a pieței legale. Contrabanda este un fenomen global. Din această perspectivă, România, poziționată la intersecţia marilor rute comerciale din Orientul Mijlociu şi Asia, are un rol major. Suntem atât o ţară de destinaţie, cât şi una de tranzit către zona vest-europeană. Din estimările noastre, pierderile la bugetul de stat cauzate de activităţile de comerţ ilicit cu ţigarete sunt de aproximativ 500-600 miloane de euro pe an. Prejudicii care ar putea crește.
Anul 2016 este un an al schimbărilor politice, dar și de adaptare pentru industria tutunului la legislația locală care va transpune Directiva tutunului. Aceasta în condițiile în care confuzia e sporită de existența a două proiecte de acte normative pe aceeași temă, unul inițiat de Guvern, și altul aflat în dezbaterea Camerei Deputaților. În plus, ambele proiecte permit Ministerului Sănătății să modifice ulterior, în mod radical, design-ul pachetelor.
Din experienţa noastră, lipsa de predictibilitate şi incertitudinile legislative impulsionează creșterea accelerată a comerţului ilegal, situație cu care România s-a mai confruntat în trecut. În 2010, din cauza unor politici fiscale abrupte și impredictibile, contrabanda a ajuns să depășească mai mult de o treime din piață, iar pierderile anualizate au ajuns la circa un miliard de euro!”, a declarat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.
„Cu toate că autoritățile depun eforturi susținute pentru combaterea contrabandei, pentru reducerea pe viitor a pieței negre, este nevoie de predictibilitate, stabilitate, transparență și dialog constructiv, în ceea ce privește cadrul de reglementare. Mă refer aici la transpunerea Directivei tutunului. Acordarea unei perioade de tranziție pentru producție, cu respectarea termenului de „piață curată” (20 mai 2017) ar reprezenta o soluție atât în beneficiul producătorilor legali, cât și în cel al bugetului de stat.
De asemenea, sunt necesare mai multe schimbări legislative, pe care industria tutunului împreună cu autoritățile de aplicare a legii le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou”, a declarat Adrian Pirau, Market Development Manager, Imperial Tobacco Romania.
Doar în decurs de două zile, la finele lunii iunie, au fost realizate capturi uriașe. Polițiștii din Ilfov au depistat în trafic, în localitatea Buftea, un TIR încărcat cu două milioane de pachete de țigarete, provenite din Republica Moldova. Peste 250.000 de pachete au fost depistate de Poliția de Frontieră pe raza județului Dolj, într-un autocamion încărcat cu role de hârtie.
Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerțului ilegal cu produse din tutun și susțin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu țigarete.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.
