– unii comentatori vorbesc de o „razbunare” a actionarilor pe Autoritatea de Supraveghere Financiara, in problema delistarii de pe piata de capital
Hotarârea actionarului majoritar de la societatea Rafo Onesti de a lichida, practic, rafinaria, de a dezmembra instalatiile si de a vinde restul la fier vechi, ii nedumereste pe salariati (si nu doar pe ei), chiar daca o asemenea perspectiva exista inca din ianuarie 2012.
„Au aparut, pâna in ultima clipa noi proiecte, deci noi sperante de repornire a instalatiilor – spune liderul sindicatului Rafinorul, Ion Marian. Sanse care au devenit reale in acest sens”. Comentatorii leaga, insa hotarârea de ultim moment de interventia Autoritatii de Supraveghere Financiara ca Rafo sa nu fie delistata de la tranzactioarea pe piata de capital, a;a cum intentionau, initial actionarii.
In luna iulie 2014, in urma vizitei la Rafo a actionarului majoritar, Iakov Goldovskiy, impreuna cu doi magnati din zona Krasnodar, s-au pus bazele unui parteneriat comercial prin care Petrochemical Holding (compania prin care Goldovschiy detine rafinaria) se angaja sa aduca resursele financiare necesare modernizarii instalatiilor, iar cealalta parte sa asigure materiile prime necesare functionarii.
In baza acestei intelegeri, Petrochemical, in numele Rafo, a depus un dosar la o banca din Londra pentru contractarea creditului necesar dezvoltarii (120 de milioane de euro). Banca a acceptat dosarul si a invitat, in luna septembrie, partile implicate sa-si sustina proiectul. In noiembrie, banca a trimis o echipa de experti si a realizat un audit la Rafo, verificand prioritar starea tehnica a utilajelor si echipamentelor.
In jurul datei de 10 decembrie, firma de audit a prezentat raportul reprezentantilor bancii, care era favorabil societatii si actionarului majoritar. Raportul preciza ca echipamentele si utilajele sunt excelent conservate si intretinute, ca unitatea are toate conditiile de mediu indeplinite si arata impecabil, pe actualele active si instalatii din Rafo se poate implementa orice proces de modernizare, activele indeplinind toate conditiile tehnice, iar calitatea profesionala a salariatilor este foarte buna.
„In baza acestui program, care a urmat absolut toate etapele acordarii unui credit, noi ca salariati asteptam ca actionarul majoritar sa anunte accesarea liniei de credit, inceperea lucrarilor de modernizare si pornirea instalatiilor. In locul programului, a transmis cu totul altceva, de unde ce putem crede: ca, din diverse motive, nu poate contracta creditul (sau nu vrea). Ca nu il mai intereseaza soarta Rafo si a salariatilor dupa dezvoltarea unor investitii si afaceri in Rusia. Ca isi lasa patrimoniul asa cum il lasa de doi ani, pentru consum (salarii, energie electrica, gaze) si niciun leu alocat pentru investitii.”
Ion Marian, liderul sindicatului Rafinorul
Asadar, nimeni nu intelege de ce actionarul majoritar s-a implicat in sustinerea Planului de Reorganizare a rafinariei si a folosit resurse financiare pentru salavarea Rafo de la faliment, de ce nu a inchis unitatea din anul 2013 si de ce o tinut-o si inca o tine conservata si de ce nu il mai intereseaza absolut deloc Rafo.
Salariatii stiu, insa, ca nu exista nicio cale de atac, prin legislatia României, in aceasta problema. Actionarul majoritar poate dispune oricare masura in legatura cu averea sa.
„Surprinzator – a mai spus Ion Marian – este ca, pâna astazi nu s-a dispus nicio masura cu privire la salariati. Vor fi asigurate resurse financiare (nu de la actionar) pentru plata obligatiilor lunare, dar este posibil sa apara intârzieri la plata. Dar, prevederile Contractului Colectiv de Munca vor fi respectate indiferent de variantele care se vor derula.
Presedintele Consiliului de Administratie insista pe lânga actionarul majoritar sa accepte implementarea a doua-trei proiecte vizavi de intentia de a deschide o noua platforma industriala, ceea ce ar conduce la stabilizarea a circa 300 locuri de munca si, prin extensie, la asigurarea de venituri si din alte prestari de servicii si chirii, pentru sustinerea costurilor lunare ale societatii.
Insa, hotarârile AGA, daca vor fi adoptate, nu pot fi puse in aplicare decât peste 30 – 40 de zile si in conditiile in care nu vor fi atacate.”
