S-a tot vorbit zilele acestea de “miracolul”, “incredibilul”, “extraordinarul”, “frumusetea”, “circul”, “monstrul”, “aiureala” – toate la adresa Festivalului de Artele Spectacolului Theaterstock, Bacau – 2015.
Unii, actori si regizori din Bucuresti, nu-si puteau explica participarea masiva a bacauanilor, 16 zile, pe timp de vara, la spectacolele de teatru, de muzica, de dans, intr-un oras de provincie. “Oras de provincie” a fost poate cea mai deranjanta sintagma folosita; si nu de putine ori, si nu numai de un singur actor sau regizor.
N-am avut timpul si nu a fost nici locul pentru a le spune distinsilor nostri invitati ca, in Bacau, se face teatru de apropae 200 de ani, deci “foamea” si “seceta” de teatru era cronica si atunci.
Pagini de o rara frumusete ne-a lasat ziaristul si dramaturgul Costache Radu, fost primar al Bacaului. Prima reprezentatie teatrala a vut loc pe 20 ianuarie 1848, in interpretarea unui grup de tineri bacauani, scrie cronicarul: “O mina de tineri unii trecuti de 24 de ani, altii mai mici, feceori de oameni de buna societate, cu carte si destepti, unii functionari cu vaza la Ispravnicie, altii la Judecatorie, se hotarât a deschide aceasta biserica, caci inchinatori erau multi.” Când veneau trupe din alte orase, dar si din strainatate (intâi veneau la Bacau!), in oras se opreau toate “sindrofiile” si toata lumea mergea la teatru.
“Era nevoie, spune Costache Radu, de interventia Politiei de a opri lumea ca nu mai era loc (…) Bacaul contine un public apt pentru teatru.” Aici au jucat trupe celebre, actori vestiti, Fany Tardini (care a infiintat un teatru in Bacau), Aura Buzescu, Bulandra, Maria Moruzan, Matei Milo, C. Nottara, se joaca Alecsandri, piesele lui Costache Radu, vin Maria Filotti, compania Tudor Musatescu – Sica Alexandrescu, Elvira Godeanu, atrasi de acelasi “magnet” de o rara sensibilitate: publicul.
Acesta-i “provincia” de care se minuneaza unul sau altul. Nu-i nimic miraculos. Theaterstock nu s-a organizat pe teren gol, era, intr-adevar, o foame de teatru, de teatru bun, de calitate, cu mesaj, exista un “stoc” de iubire, de dragoste si suflet nefolosite, de aceea jandarmii si politistii au facut ordine din imbulzeala.
Bacaul a demonstrat ca are un public de teatru, inteligent, cunoscator, care stie sa aleaga dintre frumos si kitsch, intre valoare si non-valoare. Anca Sigartau a reusit cu festivalul!, zice primarul, dar Anca Sigartau trebuie sa–si indeplineasca mandatul: acela de a face din Teatrul “Bacovia” un teatru de talia celor care ne-au incântat la Theaterstock: sa umple, la fiecare reprezentatie, Teatrul de Vara.
