Propaganda

2


Când a incetat presa sa mai informeze si când s-a transformat intr-un instrument de propaganda? Conflictul din Ucraina si criza din Grecia ne arata ca nici presa româneasca si nici cea europeana nu sunt mai presus decât, de exemplu, presa ruseasca.

Partea mai interesanta este ca, in vreme ce mass-media ruseasca este acuzata ca dezinformeaza si ca este doar un instrument de propaganda, cea europeana se considera independenta. Ceea ce nu e cazul. Sa ne amintim de maniera in care ziarele europene au tratat conflictul iugoslav: de fiecare data erau de vina sârbii si chiar si atunci când erau omorâti, mormintele lor erau prezentate drept ale bosniacilor.

Conflictul din Ucraina a fost denaturat de la inceput. In parte, prin omisiune, presa occidentala preferând sa nu aminteasca de victimele civile ale obuzelor si rachetelor trase de trupele guvernamentale asupra oraselor rebele.

Pe de alta parte, a preferat sa prezinte fara o minima verificare „dovezile” furnizate de serviciile secrete ucrainene ca fiind fara nici o urma de indoiala. Aceeasi problema si cu criza din Grecia: de fiecare data s-a prezentat doar pozitia organismelor internationale si s-a dus o campanie agresiva de compromitere a grecilor, prezentati ca fiind „lenesi si evazionisti”, desi statisticile spun altceva.

Daca in privinta presei europene trebuie sa recunoastem ca au mai existat câteva exceptii, in privinta mass-media din România situatia este cât se poate de trista: toata presa s-a aliniat ca un pluton de executie trâgând in greci. Ziare, televiziuni, formatori de opinie au simtit nevoia sa prezinte doar punctul de vedere al Troicii.

Nu este greu de inteles de ce s-a intâmplat asa: Uniunea Europeana s-a transformat intr-un fel de URSS care nu permite nici o dizidenta intre granitele sale; ca urmare, asa cum „deviationistii” de la linia stalinista erau infierati de propaganda din tarile comuniste, la fel se intâmpla si astazi, la o alta scara si cu altfel de argumente.



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

2 COMENTARII

  1. Când o să ne plimbăm într-o mașină grecească sau într-un avion conceput de ei, o să încep să le dau dreptate că sunt performanți. Până atunci îmi este îndeajuns un 20% din PIB făcut doar cu turismul (sector care împreună cu cel al construcțiilor sunt la mila destinului, băncilor și al celorlalte ramuri ale industriei) rămân reticent cu privire la importanța economiei grecești și ponderea ei în zona UE. Următorul lucru pe care mă aștept să-l aud de la guvernanții greci este că nici măcar nu au luat ei banii împrumut, ci totul este o propagandă a „troicii”.

    • Dvs. vreti neaparat sa demonstrati cat sunteti de idiot, presupun. Si nici nu stiti cata dreptate aveti in prostia dvs.: imprumutul a fost, initial, unul privat: bancile europene au acordat credite cui a vrut, fara sa se gandeasca la riscuri. Cand a venit criza, tarile -mama ale bancilor au fortat Grecia sa preia datoria privata a bancilor la datoria publica; statul s-a imprumutat de la institutiile internationale ca sa scoata bancile din rahat. Acelasi lucru l-au incercat si cu Islanda, dar Islanda a refuzat.

      Cam asta este cu imprumutul grecesc: poporul grec a fost obligat sa plateasca prostia si lacomia bancilor.

      Si vii tu acum si ne dai lectii. mars, ma, la alta masa!

LĂSAȚI UN MESAJ