Primărița care vrea să îndulcească viața în Sărata

8

Din anul 2012, comuna Sărata are ca primar o femeie, pe Irina Argatu. Acum primărița se află la al doilea mandat, sub sigla PSD. I-a urmat în funcție chiar soțului ei, ceea ce a stârnit și unele discuții prin comună, dar Irina Argatu își vede de treabă, pentru că cetățenii comunei au ales-o. În alegerile de anul trecut a ieșit învingătoare dintre nouă candidați. Este o femeie cu personalitate, încă tânără și care arată stăpânire de sine. A ajuns în Sărata acum 27 de ani, din Livezi, iar aici s-a și căsătorit. În comuna megieșă cu Bacăul are și casa și familia ei.

Sunteți un primar tânăr într-o comună tânără, doamnă Irina Argatu. Este un avantaj sau un dezavantaj?

Eu consider că este un avantaj pentru comunitatea din zonă. Aș putea începe chiar cu mandatul 2012 – 2016, în care am făcut în comună lucruri bune. Am început cu sediul primăriei, o construcție în suferință. L-am reabilitat, l-am extins. Apoi am finalizat construcția unui cămin cultural, la Dealu Nou. Am asfaltat 5,4 km de drumuri pe Dealu Nou, cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, și încă 1,5 km în Sărata printr-un parteneriat cu Consiliul Județean. Iar printr-un proiect depus la Compania Națională de Investiții (CNI) am finalizat lucrările la un cămin cultural în satul Talpa, care va fi inaugurat în curând. La intrarea în comună am terminat de pictat troița. Și am întreținut toate drumurile din comună, pentru că de la drumuri începe totul. Avem 70% din comună cu rețea de canalizare, iar 90% cu rețea de apă. Suntem în Masterplan cu extinderea acestor rețele, prin Programul Operațional Infrastructură Mare. Numai așa putem construi. Foarte recent am depus, la Ministerul Dezvoltării, un proiect pentru asfaltarea a 4,8 km de drum, dar avem un proiect și pentru o sală de sport, cu finațare prin CNI, pentru modernizarea iluminatului public, pentru o nouă școală cu clasele I-IV în Sărata, pentru un nou dispensar medical și, evident, pentru un sediu nou al primăriei. În vechiul sediu vom înființa altceva, probabil un centru social.

Pentru o comună atît de mică și de doar 13 ani, pare mult.

Noi am vrea și mai mult. Am încercat să depun proiecte pe fonduri europene, dar am constatat că nu prea se poate tocmai datorită mărimii acestei comune. Nu îndeplinim punctajul necesar. În statistici apar 2.236 de locuitori, dar pe real sunt numai 1.914. Diferența nu e mare, deci nu prea ne-ar ajuta. Mai avem în comună numai 1.050 de persoane cu drept de vot, ceilalți sunt plecați.

În coasta Bacăului, dar independentă

Specific comunei Sărata este că se află foarte aproape de Bacău. Aceasta vă influențează, desigur. E de bine sau e de rău această apropiere?

Este de bine. Am depus un proiect pentru alimentarea comunei cu gaz metan, iar acum au venit aici foarte mulți orășeni și au construit vile, case de vacanță etc. Aceasta ne va ajuta foarte mult să ni se aprobe proiectul. Zona se dezvoltă văzând cu ochii. Curios poate părea că noi, comuna Sărata, avem ieșire directă la drumurile naționale numai în zona magazinului Metro, nu și la drumul dinspre Onești, cum s-ar părea. Dar, apropierea de Bacău, la numai șase kilometri, determină și cetățenii comunei să aibă cerințe mai mari.

Făceați, în mandatul trecut, o promisiune interesantă: „mai întâi reabilitarea economică a comunei”. Sună interesant, dar nu e simplu de realizat. Aveți o strategie în acest sens, v-ați gândit la o prioritizare a investițiilor, cum se cere acum?

Am avut din start o prioritizare. Am făcut întâi canalizarea, de exemplu. Dar acum suntem condiționați de masterplanul de dezvoltare. Vom continua, însă, și vom finaliza obiectivele începute.

Săteni cu obiceiuri de orășeni

Aveți rețele de canalizare și de apă. Sunt și folosite? Pentru că în unele comune lumea nu prea se înghesuie să se aboneze la astfel de servicii.

Nu o fi o acoperie integrală în acest sens, dar 80% racordare tot avem. Am dus multă muncă de lămurire, dar cu rezultate. Avem și o stație de epurare pentru rețeaua de canalizare. Oamenii au toalete în casă, au robinete. Doar în Bălțata mai folosim făntânile pentru apa potabilă. Am început, însă, proiectarea unei rețele de alimentare și acolo.

Ce facilități puteți acorda investitorilor pentru a-i atrage în comună?

La acest capitol stăm cam rău. Terenurile din domeniul public s-au cam vândut când satele noastre aparțineu de comuna Nicolae Bălcescu. Mai avem doar un izlaz, undeva în câmp pe mai mult de 30 ha, și un izlaz mai sus de Băi. Acolo chiar ne-am gândit că cineva interesat ar putea investi, pentru că acolo este zona izvoarelor minerale. Dar, drumul e greu accesibil și ar trebui investiți foarte mulți bani pentru reabilitarea lui. Am depus o documentație la Ministerul Turismului, dar la care nu am primit niciun răspuns. Acum au fost dezafectate și Băile. În rest nu mai avem terenuri. Au venit tinerii și au soicitat, dar nu avem de unde. Terenuri private se găsesc de cumpărat. Am fi interesați de un parteneriat public-privat pentru zona de după Băi.

Europa dă greu bani comunelor mici

Vorbiți de tot felul de obiective de dezvoltare. De unde bani? Cum vă descurcați cu bugetul comunei?

Bat des drumurile la CNI, la Ministerul Dezvoltării. Ne-a sprijinit mult Consiliul Județean (CJ). Cele două drumuri județene care trec prin comună trebuie acum întreținute și avem ajutorul CJ. Ne-a ajutat și pentru cofinanțarea cerută în proiectele europene. Am fost și noi echilibrați, iar la sfârșit de an rămân mereu ceva bani în buget.

Sunteți, cumva, un primar zgârcit?

Nu! Mai degrabă econom, echilibrat, ca și în familie.

Câți bani europeni au ajuns în comuna Sărata?

Niciunul. Am pregătit un proiect pentru asfaltarea drumurilor pe Măsura 7.2 dintr-un program european de finanțare. Dar am întrunit nmuai 38 de puncte, pentru că suntem o comună mică. Nu avem ce note de fundamentare să mai facem în aceste condiții. Astfel, am depus acest proiect și la Ministerul Dezvoltării. Am făcut proiecte pentru o școală și pentru sala de sport, dar programele europene nu ne dau punctajul necesar. Avem copii puțini. Acum am intrat în Grupul de Acțiune Locală – GAL Plaiurile Bistriței, de anul trecut, și sperăm să mai putem depune acolo proiecte. Vrem să amenajăm o piață în zona Băilor, unde vin vara foarte mulți oameni, dar și țăranii cu produse. Am lua și un buldoexcavator pentru decolmatatul șanțurilor.

La Băi, la Sărata

Comuna Sărata are și un potențial turistic. Izvoarele minerale fac toți banii. Numai în zona Băi vă concentrați, însă, atenția?

Da, acolo. Băile sunt administrate de Episcopia Romano-Catolică. Urma o dezvoltare a complexului balnear cu fonduri europene, însă un grup de cetățeni au făcut sesizări și au deschis o acțiune în justiție pentru că ar fi fost trucată licitația prin care biserica a luat, cândva, zona băilor. Nu știu ce a fost atunci cu licitația, dar realitatea e că acolo acum nu se mai face nimic. Administratorul complexului a dărâmat construcția și totul a rămas așa. Procesul continuă. Doar vara poate fi folosită piscina Băilor. Eu am, însă, speranța că scandalul se va termina și acolo va ieși ceva frumos.

Ca primar, simțiți apăsătoare presiunea politicului? Vă temeți de dosarele DNA, cum se spune acum?

De când sunt în PSD, nu am simțit o așa presiune. Ba, am fost mulțumită de sprijinul pe care l-am primit din partea lor. Până la urmă, noi, primarii, facem politica satului, a comunei. Aici oamenii te aleg ca persoană, nu ca politician.

Comuna Sărata este foarte tânără, înființată în 2004, pe 5 aprilie. Dar, care este ziua comunei, aleasă de locuitorii ei?

Prin hotărâre a Consiliului Local, este ziua de 15 august, de Hramul Adormirii Maicii Domnului, Sfânta Marie Mare. În comună, 70% dintre locuitori sunt de religie ortodoxă, iar 30% catolici.

În acest an Sărata împlinește 555 de ani de atestare documentară. Veți marca evenimentul?

Vom analiza în Consiliul Local. Poate chiar de Ziua Comunei Sărata să organizăm ceva evenimente.

O comună cu pretenții de stațiune

Așezată la doar șase kilometri de Bacău, comuna Sărata are două sate: Bălțata și Sărata. Alte sate sau cătune nu mai apar în nomenclatorul ei, precum Dealu Nou sau Talpa. Conform datelor statistice din anul 2016, în Sărata, pe o suprafață de 2.180 ha, trăiesc 2.236 de locuitori.
Sărata face parte din comunele reînființate în ultimii 13 ani, în urma referendumurilor organizate la cererea localnicilor. În anul 1968, localitatea Sărata a fost inclusă în comuna Nicolae Bălcescu, dar în 2004 și-a redobândit statutul de comună.
Primele mențiuni referitoare la satul Sărata au fost făcute în anul 1462, când Ștefan cel Mare a confirmat Mănăstirii Bistrița „via de la sare, la Bacău, în Dealu Sării”.
Izvoarele minerale din stațiunea Băile Sărata sunt una dintre resursele naturale importante ale comunei. Râpa lui Vodă, Coasta Moșului, La Oglinzi, Izvorul Puturos sunt câteva dintre izvoarele cu apă minerală cu proprietăți terapeutice cunoscute încă din vechime. Specialiștii consideră că valoarea stațiunii este una locală. Băile Sărata se află în îngrijirea Centrului Catolic de Spiritualitate și Tratament Balnear „Fericitul Ieremia”, din Iași.


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

8 COMENTARII

  1. Pai de ce trebuie sa construiti un nou sediu al Primariei daca cel existent a fost renovat complet si extins recent???acolo se poate fura bani mai usor?Doar intreb,nu acuz!

LĂSAȚI UN MESAJ