Primariile bacauane sunt corigente la servicii sociale

1


Esti intr-un scaun cu rotile si nu poti urca singur scarile spre magazinul satesc. Nu-ti poti cumpara singur un pachet de biscuiti si un iaurt, nu poti scoate apa, nu poti taia lemne, dar nu-ti bate nimeni la usa. Asta ar trebui sa-si imagineze decidentii ca sa inteleaga importanta serviciilor sociale. Persoanele cu handicap beneficiaza, ca toti ceilalti cetateni ai tarii, de dreptul la viata, sanatate, asistenta sociala. Asa scrie in Constitutie, in Legea 448 si in Conventia ONU, pe care România a semnat-o in 2007.

In fapt, lucrurile nu stau asa. Un studiu realizat in judetul Bacau de Institutul pentru Politici Publice (IPP) arata ca serviciile sociale destinate persoanelor cu dizabilitati sunt aproape inexistente, asta in timp ce numarul lor e in crestere, deci si nevoia de servicii e mai mare. In prezent, numarul persoanelor cu dizabilitati neinstitutionalizate este de 16.456, cu 10 la suta mai mare decât in 2013. Si al celor ocrotite in centre (762) a crescut cu 9 la suta. Cei mai multi sunt adultii cu handicap fizic (4051), vizual (2796) si psihic (2628). Desi 84 la suta din primarii au raspuns solicitarii IPP, in evidenta SPAS (Servicii Publice de Asistenta Sociala) sunt inregistrate doar 50 la suta dintre persoanele cu handicap.

Fara proiecte, fara interes!

Daca nici in evidente nu exista, nu e de mirare ca nevoile lor nu sunt luate in seama. Astfel, „41 la suta din autoritatile locale au declarat ca nu furnizeaza niciun fel de servicii”, arata specialistii IPP. Restul primariilor au afirmat ca asigura doar servicii primare: identifica nevoile, acorda prestatii sociale, consiliere, informare privind drepturile si obligatiile, iar unele si masuri de sprijin pentru mentinerea in familie, recuperare in centre de zi etc.

„Nicio autoritate publica locala nu face servicii complexe pentru adultii cu dizabilitati, mai precizeaza IPP. Nicio primarie din cele 78 care au raspuns solicitarilor nu a accesat pâna in prezent proiecte destinate grupului-tinta.” Prin urmare, nu lipsesc doar banii, ci si preocuparea. In opinia SPAS-urilor din judet ar fi necesare urmatoarele: unitate de ingrijire la domiciliu, centru de zi, centru rezidential, cantina sociala, locuinte protejate, ambulanta sociala, serviciu mobil de acordare a hranei, centre de tip respiro, sistem de scolarizare adaptat handicapului locomotor, auditiv si vizual. O sansa in a dezvolta astfel de servicii ar fi fost proiectele derulate in parteneriat, insa 82 la suta din autoritatile locale au declarat ca nu colaboreaza cu ONG-urile in acest domeniu.



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

1 COMENTARIU

  1. Am citit legea oamenilor cu handicap, și nevoile la care ar trebui sa se implice primarile. Dar din nefericire sunt total deziseresanoi. Sunt foarte multe lucruri pe care ar trebui da le facă cei din primari dar nu le fac. Ei au rămas tot pe sistemul vechi Ar trebui o schimbare în totalitate, o înlocuire cu oameni care vor sa se implice mai mult. Mulțumim ziarului Deșteptarea

LĂSAȚI UN MESAJ