Atmosfera de Antactica, joi, prin Piata Centrala, unde doar doi-trei comercianti si bradul ramas de la Craciun, alaturi de tomberoanele aranjate militareste, au avut curajul sa infrunte temperaturile cu minus. Printre ei si Ion Coca, imbracat in uniforma de camuflaj, un fermier din zona Falticeniului, venit cu mere la vânzare.
Are 15 hectare de pomi fructiferi, impreuna cu fratele sau. In toamna trecuta, a recoltat cam 30 de tone la hectar. Indura frigul ca sa mai scoata ceva bani din merele pe care le are. „Noaptea, dorm la o gazda, in Bacau.
E greu, pentru ca, vedeti, lumea nu a iesit la piata pe frigul asta. Barem daca era inchisa piata, sa nu intre asa frigul, poate mai venea lume. Dau kilul de mere cu 2 lei, 2,5 lei, dar nu scot mare lucru. Nu-mi fac o casa din banii astia. Daca mai am si o pana pe drum, de la Lamasesti, comuna Radaseni, de unde vin, si pâna in Bacau, va dati seama, cresc cheltuielile”, explica omul. Cât mai stau de vorba cu Ion, mintenas incep sa si vina clientii, atrasi, probabil si de vederea camerei foto pe care o expun. Nea Motoc e energetician, din zona Racaciunului, la una dintre centralele electrice de pe Siret. Cumpara vreo cinci kile de mere. Pentru copii. Are trei, dintre care unul in Bacau, subofiter la Pompieri. „In doua zile le termina, ca-si mai ia si la serviciu, de manânca cu colegii, si gata, s-au dus”, zice omul.
In hala acoperita, rezervata florarilor si celor de mai vând zarzavaturi si alte cele, il gasesc pe Berni Antal, de 50 si… treaba lui, ca „anii si banii nu se spun”. E ceva mai cald decât afara, la fructe. Se ocupa cu agricultura, la Faraoani, unde are vreo trei hectare de teren, plus altele luate in arenda. A facut de toate, in viata lui, dar, cel mai mult, soferie.
„Am lucrat pe la unguri, prin tara, dar acum nu mai merge. Am doi copii, o fata de 19 ani si un baiat de 14. Sotia nu lucreaza, are grija de gospodarie cât sunt eu plecat. Mai cresc o vaca, un porc. Laptele nu-l mai iau fabricile, il vând aici, la piata, cu 5 lei bidonul de doi litri.”
Berni Antal
Vinde cam tot ce obtine din gospodaria proprie, de la faina, malai, porumb, grâu si porumb boabe – pentru porumbei si alte pasari, pâna la pepeni murati, vin si tuica.
La sectorul „Lactate”, tanti Tinca Munteanu, de 66 de ani, din Saucesti, fost tehnician veterinar la CAP-ul din sat, ingheata pe scaun, in asteptarea clientilor. Are 10 vaci acasa. Si nu se lasa de meserie. A cumparat, initial, o vaca si doi taurasi, de la tatal sau. Vinde botul de brânza scoapta cu 6 lei bucata, pentru batrâni, bolnavi sau copii, chiar si cu mai putin l-ar da daca ar fi clienti.
„Nu mai are lumea bani, e si frig. Poate o sa vina mai dupa 15, când iau salariile. Noroc ca am acasa doi baieti din sat care ma ajuta la munca, altfel nu m-as descurca. Vin doua saptamâni la piata pentru ei, ca sa am bani pentru salarii. Copiii mei sunt plecati la casele lor, fata e doctor la Iasi, iar baiatul e prin sat, dar are alta ocupatie.”
Tinca Munteanu
Femeia mai spune ca o parte dintre viteii pe care-i fata vacile ii vinde, dupa ce ii face mai mari, „lui Iulian, care are magazinul de carne de jos”. Cu 6 lei kilogramul, in viu, „pentru ca are Iulian are si abator, la Balcescu”, dar nu e prea rentabil. Daca ar vinde carnea de vita transata, la pachete, cu 15 lei kilogramul, asa cum se obisnuieste in sat, alta ar fi afacerea. Asa, incearca sa mai faca un ban cu „smântâna de la separator”, vedeta produselor lactate.
