25 aprilie 2024
CulturăPeste o jumătate de secol de istorie şi arheologie cu prof. dr....

Peste o jumătate de secol de istorie şi arheologie cu prof. dr. Ioan Mitrea

Cu anul de naştere 2002, revista de istorie Zargidava, de fapt un volum în toată regula (peste 300 de pagini), a ajuns, sub conducerea fondatorului ei, prof. dr. Ioan Mitrea, la numărul XVI. Editată de Societatea de Ştiinţe Istorice din România, Filiala Bacău şi Fundaţia Cultural – Ştiinţifică “Iulian Antonescu”, prestigioasa revistă ţine pasul cu timpul, cu un colegiu editorial de excepţie, format din academicieni (Victor Spinei), profesori universitari (Dan Gh. Teodoru, Ion Agrigoroaiei – Iaşi, Alexandru Barnea – Bucureşti), experţi restauratori (Dimitrie Vicovanu – New York) şi prof. dr. Ioan Mitrea, care deţine şi funcţia de redactor şef, sprijinit de prof. dr. Livia Sibişteanu, muzeograf dr. Lăcrămioara Istina, prof. dr. Viorel Cruceanu, muzeograf prof. dr. Anton Coşa, prof. dr. Gabriel Leahu, ca membri ai redacţiei.

De ce Zargidava? “De ce Zargidava, mă întrebaţi? Zargidava, îmi spune prof. dr. Ioan Mitrea, este una dintre cetăţile dacice de pe teritoriul judeţului Bacău, situată în comuna Negri, descoperită, în 1962, de prof. Vasile Ursache, de la Muzeul de Istorie din Roman. Cetatea este prima aşezare care atestă începuturile oraşului la daci, de unde, arheologul nemţean a săpat peste 40 de ani, scoţând la iveală peste 200.000 de piese, care se constituie în mărturii şi vestigii ale trecutului. Din păcate, după 1990, lucrările arheologice, ca peste tot în ţară, au cunoscut un regres, mai ales că, cum este cazul şi Zargidavei, terenurile au trecut în proprietate privată, devenind, ca şi la Tamasidava, loc de păscut pentru animale. Este scandalos, decizia autorităţilor locale fiind condamnabilă. Dar poate vorbim altădată despre soarta siturilor arheologice”, ne spune cu amărăciune prof. Ioan Mitrea.

Un destin de excepţie



Ioan Mitrea s-a născut în anul 1937, pe 4 aprilie, la Girov, judeţul Neamţ, ţinut de la poalele Ceahlăului, considerat de mulţi “muntele sfânt” al civilizaţiei getice, de care îşi leagă destimul alte numeroase personalităţi ale istoriei şi culturii noastre, Grigore Ureche, V.A. Urechia, Iulian Antonescu, Vasile Conta, Dumitru Almaş, Ioan Scurtu, Florin Constatiniu, Virgil Mihăilescu-Bîrliba, Nicodim, mitropolit şi patriarh al BOR, părintele Cleopa sau arhimandritul Ioanichie Bălan, toţi născuţi sau trăitori ai acestor aşezări pline de istorie şi cultură veche. Din informaţiile cuprinse în articolul de început al revistei “Zargidava”: “Profesorul dr. Ioan Mitrea la 80 de ani”, semnat de Dimitrie-Ovidiu Boldur, mai aflăm că actualul redactor şef al Zargidavei a urmat Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii “Al.I. Cuza” din Iaşi, secţia Istoria Românilor şi, atras de arheologie, participă încă din studenţie la cercetările de la Bâtca Doamnei, pasiune care nu-l va părăsi până astăzi.

Termină studiile universitare ca şef de promoţie şi este repartizat direct în învăţământul superior, la Facultatea de Istorie-Geografie, de la Institutul Pedagogic din Iaşi, facultate transferată, în 1964, la Institutul de 3 ani din Bacău, din acel moment, destinul său se leagă de oraşul de pe malurile râului Bistriţa, desfăşurând o bogată activitate universitară, îndeplinind şi funcţii de conducere, ca prodecan şi apoi decan al facultăţii, cât şi de cercetare arheologică, împreună cu un mare profesor, istoric şi arheolog, unul dintre cei mai mari oratori ai vremii – Iulian Antonescu.

După o perioadă scurtă de dezgheţ ideologic, a venit “revoluţia culturală”, printre victimele acestei fiind şi Facultatea de Istorie-Geografie din Bacău, lichidată în anul 1975, astfel că după un an la catedră, la Liceul “Bacovia”, devine director al Muzeului de Istorie şi Artă, unde, timp de un deceniu desfăşoară o intensă şi prolifică activitate de cercetare asupra epocii de formare a poporului roman, cu accent pe secolele VI-X, pasiune materializată în cercetări pe şantierele Lozna-Dorohoi, Mănoaia-Costişa (Neamţ), Oituz şi Botoşana (Suceava), apoi la Brătei-Sibiu, continuate pe alte şantiere, cum ar fi cele de la Izvoare-Bahna şi Davideni (Neamţ), Curtea Domească-Bacău, Onceşti, Dămieneşti şi Ştefan cel Mare, localităţi din judeţul Bacău, săpături care au scos la iveală dovezi de continuitate şi romanitate a populaţiei autohtone din Moldova sec. V-VIII, dar şi din sec. VIII-IX, perioadă în care se afirmă deja civilizaţia străveche românescă, expresie a încheierii procesului de formare a poporului român.

Profesorului şi cercetătorului Ioan Mitrea datorăm şi recuperarea mai multor piese arheologice şi tezaure, descoperite întâmplător, cum ar fi cel de vase romane imperiale de la Muncelul de Sus (Iaşi), unicat în estul Europei, precum şi tezaurul de denari imperiali de la Măgura-Bacău, descoperit tot întâmplător în 1976, cuprinzând 2828 de denari, fiind considerat cel mai mare tezaur de monede romane descoperit şi recuperate din spaţiul est-dacic.

Cercetător şi publicist

Stimulat de rezultatele cercetărilor, se înscrie la doctorat, în 1968, la Universitatea Bucureşti, sub îndrumarea prof.univ.dr.doc. Ion Nestor, celebru arheolog, membru corespondent al Academiei Române, teză susţinută în 1979 (aţi reţinut, după peste 10 ani de muncă), în faţa unei comisii prezidată de acad. Ştefan Pascu, teză publicată în 1980, titlu ştiinţific care i-a deschis drumul spre o prodigioasă activitate publicistică şi editorială, colaborând la numeroase reviste de prestigiu, publicând peste 20 de cărţi de arheologie, numismatică şi istorie, ca autor şi coautor, lucrările sale fiind incluse în Bibliografia Istorică a României, în Tratatul de Istorie a Românilor etc., cât şi sute de articole, studii, recenzii, prefeţe şi comunicări ştiinţifice, în cei peste 40 de activitate, contribuind decisiv la cunoaşterea istoriei şi civilizaţiei dacilor liberi de la est de Carpaţi şi îndeosebi a epocii de formare a poporului român. Devine colaborator la numeroase reviste şi publicaţii de specialitate, printre care şi la CARPICA, înfiinţată de Iulian Antonescu, în anul 1968, la care a fost redactor responsabil la mai multe numere. Din 1985 revine la catedra de la Liceul “Bacovia”, unde a funcţionat până în anul 2006.

Prestigiul său ştiinţific, notorietatea, capacitatea managerială i-au fost recunoscute şi prin încredinţarea conducerii Filialei Bacău a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, al cărei preşedinte a fost mai bine de 40 de ani, iar din 2011 este preşedinte onorific, a fost preşedinte al Filialei Uniunii Vatra Românescă, membru al Diviziei de Istorie a Ştiinţei a Academiei Române, preşedinte executive al Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice “Iulian Antonescu”, Cetăţean de onoare al comunei Girov-Neamţ şi al municipiului Bacău, în acelaşi timp fiind recompensat cu numeroase distincţii şi ordine ale României: Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler, fiind singurul professor băcăuan decorat cu acest ordin. A fost distins pentru activitatea sa cu Premiul “A.D. Xenopol”, “Eudoxiu Hurmuzaki, al Academiei Române, Premiul “Gh.I Brătianu”.

Zargidava, revista de suflet

Ultimul număr al Revistei “Zardidava” cuprinde articole semnate de prestigioşi cercetători, istorici, academicieni, profesori universitari şi din învăţământul liceal, cum ar fi Livia Sibişteanu, Virgil Mihăilescu-Bîrliba, Ştefan Olteanu, Dumitru Protase, Viorel Cruceanu, Alexandru Zub, Ioan Scurtu, Constantin Cloşcă sau Ioan Dănilă.

“Revista Zargidava a devenit, în timp, una dintre cele mai căutate reviste din mediul academic, universitar şi gimnazial, realizată cu mari eforturi. Nu este concurentă la Carpica, revista Muzeului de Istorie, poate fi complementară. Nu am primit niciun sprijin material de la instituţiile statului, centrale sau locale. Este rodul muncii subsemnatului şi a câtorva colaboratori. Toţi cei care publică în această revistă au acceptat să o facă gratis, cheltuielile de publicare şi expediere (revista o distribui gratis autorilor, muzeelor, bibliotecilor din întreaga ţară, tirajul ei fiind de 350 de exemplare) le acopăr din sponsorizări ale unor prieteni sau societăţi. Ca să vedeţi, expedierea revistei în America, mă costă 120 de lei. Le mulţumesc din suflet tuturor şi îi asigur că revista va apare în continuare şi ca urmare a sprijinului lor nepreţuit”, ne-a declarat prof. Ioan Mitrea, acum, la numărul XVI al revistei şi la împlinirea a 80 de viaţă, eveniment marcat şi pe pagina de deschidere a revistei.

Ziarul Deşteptarea, cât şi Suplimentul Sinteze, condus de prof. Constatin Călin, au publicat de-a lungul anilor numeroase articole şi studii semnate de prof. dr. Ioan Mitrea, şi la ceas aniversar îi aducem mulţumirile noastre, împreună cu urarea de ani buni şi sănătate.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri