28 martie 2024
ActualitateOniscani, stiuca la vobler

Oniscani, stiuca la vobler

Pe vechiul brat al Siretului, pe teritoriul comunei Filipesti, s-au format doua balti naturale ca urmare a devierii cursului apei. Amândoua sunt populate cu peste. Mergem la cea mai mare, aproximativ unsprezece kilometri luciu de apa, care, privita din satelit, are forma de cârlig. Este stiuta de pescari drept „Balta de la Oniscani”. Cealalta, mai mica, situata la câtiva kilometri in aval, este cunoscuta sub denumirea de „Balta din Zavoi” sau „Balta lui Marin”. Accesul la ea se face prin satul Boanta si are forma de „U”.

Iazul de la Oniscani

Pornesti din Bacau pe DN2 (E85), spre Roman. Dupa 26 de kilometri, iazul te asteapta imediat, dupa intrarea in localitatea cu acelasi nume. Cauta ca punct de reper o troita din lemn. Virezi dreapta pe un drumeag ingust, si, dupa o suta de metri, urcând digul vechi de protectie, te trezesti deodata in fata unei privelisti splendide. Merita sa-ti clatesti ochii. In departare, lunca salbatica a Siretului isi dezvaluie farmecul. Razele soarelui razbat cu greu prin coroanele imense ale arinilor si mestecenilor, strajuiti de plopii inalti.



oniscani1

Nu mai vorbesc de trilurile si „galagia” ghemotoacelor cu pliscuri, abia iesite din ouale clocite. Drumeagul continua prin pasunea unde pasc dobitoacele satului. Ajungi la o poarta de lemn, asemanatoare cu cele vazute in filmele americane, la fermele de vite din Texas. Pe o pancarta scrie mare: „Proprietate privata, accesul strict interzis”. Aveam sa aflu ca este pusa pentru cei cu gânduri mai putin crestinesti. „Bate si ti se va deschide!” daca nu ai asemenea intentii. Intram. Suntem pe teritoriul „Oniscandria, port la Marea Baltee”, asa cum ne atentioneaza alt panou. Taxa este de 35 lei pe zi iar cantitatea… cât poti prinde. Administratorul locului nu vrea si nici nu are nevoie de reclama.

„Balta nu este un bisnis. Daca ar fi un bisnis si as câstiga un ban exploatând-o pentru peste, as pune eu afise pe toate gardurile, sa vina lumea la pescuit.” Locul este predestinat pentru relaxare si odihna, fiind recomandat familiilor cu copii, care pot deprinde aici tehnicile pescuitului. Se pot balaci in piscina amenajata sau pot face plaja. Spatiile pentru gratar si posibilitatile de campare vin sa completeze ideea de pescuit recreativ si nu neaparat pentru unul de palmares. Pânza freatica si cele doua izvoare mentin un nivel aproximativ constant al apei, adâncimea variind de la sapte-opt metri pâna la unul si jumatate. Pe pontoanele din lemn, amenajate sub malul inalt, incap lejer doi pescari. Pesti din toate speciile, mai putin somn. Anul acesta este foarte multa stiuca, nada pentru amatorii de blinkering, deoarece fundul apei este nisipos.

Cânta cucu dinspre Siret

Stiucarii sunt in general pescari singuratici. Prefera pescuitul asa-zis „curat”. Bat malurile inarmati doar cu o lanseta pentru rapitor, de buna calitate. Indiferent daca dau la lingurita, la vobler sau la twister, tot echipamentul incape intr-un rucsacel. Mobilitatea este punctul cheie pentru o partida reusita. Nu prea am vazut stiucari cu burta. Trebuie agilitate si forta. Aici se arunca usor dinspre un mal spre altul, partea estica fiind strajuita de padure si acoperita de vegetatie. Stuful predomina. Alegem un loc bun pentru beldita. Suntem doi, fiecare cu câte o undita si o lanseta. Nu am venit pregatiti sa dam la rapitor. Sunt insa câtiva pescari care deja o fac.

Il caut eu!

Vasile Isciuc pescuieste de la zece ani. Douazeci si unu de ani de experienta acumulata – spune el, aproape numai la rapitor. A trecut pe lânga pontonul nostru de mai multe ori, testând cu lanseta, de la coada la cap, iazul. A asistat la drilul colegului care a scos un crap de doua kilograme. M-am uitat curios la ce da si am intrat in vorba, recunoscând sincer ca nu prea le am cu… rapitorii. Are o constitutie sportiva si este jovial. Simte ca zodia in care s-a nascut nu are nicio legatura cu pasiunea pentru pescuit. Este balanta, nascut in ultima zi a lui septembrie. Isi cumpaneste totusi vorbele. Este casatorit si are un copil. Sotia, Mirela, il intelege. Vasile cunoaste bine locurile, venind aici an de an.

Dupa rasarit

„Este singura balta mai aproape unde mai poti prinde o stiuca, un salau. Trage mai bine când este innorat… sau mai pe seara. Imi place mai mult la rapitor. E vorba de adrenalina. Una e sa-l cauti, sa-l incerci, sa-l pacalesti sa puna gura si alta e sa stai sa astepti, sa vina el. Il caut eu, nu el pe mine.” Simte pulsul apei si locurile unde namila s-ar putea ascunde. „Loc bun este in partea asta, de unde-i barca… incoace, chiar unde a dat domnul la crap. Acum e mai inierbat, asa c-am sa incerc mai la vale. Am luat trofee aici, de sase-sapte kilograme. Nu mai spun câte am scapat! La stiuca de sapte kile, capul l-am pus pe panoplie. Trofeu!” In Delta nu a fost. „Astept sa creasca Daria, are opt luni, sa mergem toti.” Si nasul lor e inrait.

„Eu confectionez voblerele, el mustele pentru clean si pastrav. Am invatat citind de pe internet, dar si uitându-ma la pescarii, mai in vârsta, care fac treaba asta. Chiar am un unchi care se pricepe si la conservarea trofeelor. In familia noastra cam toti suntem cu pescuitul. Nu acceptam plasele, ancorele. Daca pestele musca… suntem multumiti.” Il tineam de vorba si vedeam ca nu mai are stare. Mi-a aratat cu ce da. Lanseta si mulineta sunt de firma. Cu tot cu fir… patru sute cinzeci de euro. Si comoda, si rapida, si usoara. Nu mai vorbesc de rezistenta.

Revin la ideea ca pasiunea se intretine si impune cheltuieli. Dar si satisfactiile sunt pe masura. Am plecat pe inserat, satisfacut de partida de beldita, dar si pentru ca la lanseta, cu montura de caras, am scos si eu un crap de aproape doua kilograme. Vasile era in plina activitate, mult mai la vale. Abia acum venise pentru el… ora potrivita. Ne-am salutat fluturând din mâini. Am lasat in urma oaza de verdeata dar si ciripitul pasarelelor, care s-au apucat imediat sa ne critice. Prea concentrati de cei de sub apa, nu le-am apreciat prestatia.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri