Sâmbătă, 27 mai, la ora 11.00, la Biserica “Sfinţii Voievozi” din Cartierul CFR, în cadrul “Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti”, după Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, s-a oficiat, de un sobor de preoţi, Slujba de parastas pentru pictorul Nicu Enea, de la a cărui naştere se împlinesc 120 de ani (n. 28 mai 1897, Valea Arinilor, comuna Măgirești, județul Bacău – d. 16 septembrie 1960, Bacău), cât şi 80 de ani de la pictarea acestei frumoase biserici (1937). Alături de preoţii parohi, de enoriaşii din parohie, au venit la acest important eveniment Cosmin Necula, primarul municipiului, Silviu Ionel Pravăţ, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, Dionis Puşcuţă şi Carmen Dima, din partea Uniunii Artiştilor Plastici, scriitorul Viorel Savin, fost custode al Casei Memoriale “Nicu Enea”, autor al mai multor volume şi albume despre viaţa şi creaţia marelui artist Nicu Enea.
Preotul paroh Daniel Matei a vorbit celor prezenţi despre evenimentul în sine, amintind că este de datoria oamenilor bisericii, a credincioşilor din parohie, din Bacău, de a-şi omagia oamenii care s-au jertfit pentru credinţa străbună, pentru slujirea lui Dumneazeu, unul dintre ei fiind şi pictorul acestei biserici, artistul Nicu Enea, care trebuie să-şi ocupe locul pe care îl merită, ca om şi ca artist: „Ceea ce facem noi aici este o continuare a ceea ce s-a întâmplat şi anul trecut, aş putea să o compar cu trasformarea unui bulgăre de zăpadă care, rostogolindu-se, se măreşte până ajunge în vale. Să ne rugăm pentru sufletul lui, să aprindem împreună o lumânare, mulţumindu-i că ne-a făcut acest dar nepreţuit.”
A urmat un moment muzical oferit de quartetul „Blue”, format din elevi ai Colegiului Naţional de Artă „George Apostu”, care au încântat publicul cu sunetul viorilor şi violoncelului. Surpriza a constituit-o vernisarea unei expoziţii cu lucrări ale lui Nicu Enea, puse alături de ansamblurile picturale din biserică, tablouri care fac parte din colecţia privată a neobositului colecţionar Octav Olaru, un mare iubitor al artei lui Nicu Enea.
„Mă bucur atunci când constat că biserica nu este numai un loc al credinţei ci este şi un loc al culturii, un loc al aducerii aminte al faptelor bune şi al oamenilor frumoşi şi de talent pe care i-a avut şi îi are Bacăul. Ne aflăm aici, la Biserica «Sfinţii Voievozi» din cartierul CFR, una dintre cele mai frumoase biserici pe care le avem, frumoasă prin construcţie dar mai ales că este pictată de unul dintre simbolurile Bacăului, pictorul, marele artist Nicu Enea, născut la Valea Arinilor, din Măgireşti, dar care a locuit şi creat mulţi ani în Bacău. Aşa cum s-a spus aici, de cei care l-au omagiat în acest sfânt lăcaş, consider şi eu că Nicu Enea trebuie să-şi recapete locul în simbolistica a ceea ce înseamnă oraşul Bacău, în galeria marilor personalităţi ale artei şi culturii noastre, alături de George Bacovia, George Apostu, Ion Luca, Grigore Tabacaru şi mulţi alţii care şi-au pus amprenta lor creatoare, morală şi spirituală pe efigia oraşului, iar ceea ce s-a întâmplat la Biserica „Sfinţii Voievozi” dovedeşte că nu i-am uitat şi că îi respectăm”, a spus Cosmin Necula, primar al municipiului Bacău.
O scurtă biografie a pictorului a fost adusă în faţa credincioşilor de Carmen Dima, manager al Oficiului Teritorial al UAP: Elev al lui Camil Ressu, Jean Al. Steriadi, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu și Arthur Verona, la Şcoala de Arte Frumoase şi Academia Liberă de Pictură, pictor impresionist şi postimpresionist, Nicu Enea reprezintă România, în 1935, la expoziţia Internaţională de Pictură de la Paris, unde a primit medalia de argint, pentru lucrarea “Elvira”, un portret al soţiei sale, lucrare ce poate fi văzută la Casa Memorială “Nicu Enea” din Bacău. Căştigă concursul pentru a picta mai multe săli din Palatul Regal, în 1937 realizează pictura Bisericii “Sfinţii Voievozi”, iar în 1942 participă la renovarea şi pictuarea Catedralei Ortodoxe din Chişinău, Nicu Enea fiind şi autorul picturii de pe Cupola Teatrului “Bacovia”. Cunoaşte o mare recunoaştere a talentului său prin organizarea a multor expoziţii în Bucureşti, fiind onorat cu numeroase premii.
După 1945, este îndepărtat din viaţa artistică, fiind acuzat de comunişti că a fost un apropiat al Casei Regale, devenind şomer, fiind nevoit să se angajeze la “Proletarul” şi obligat, pentru a trăi, să execute lozinci şi portrete ale unor demnitari comunişti. După anii 60, soţia sa Elvira reuşeşte să-i reabiliteze numele şi îl aduce în atenţia publicului, prin organizarea a două mari expoziţii, una în Bacău şi alta în Bucureşti. Casa în care a locuit, împreună cu numeroase opere de artă (pictură, grafică, obiecte personale) sunt donate de Elvira statului român, devenind, în 1970, Casă Memorială, la care, mulţi ani, Elvira Enea a fost custode.
În semn de respect şi preţuire, strada unde a locuit pictorul a primit numele de “Nicu Enea”, iar mai târziu, după 1990, Şcolile Gimnaziale din Valea Arinilor şi de pe Calea Bârladului, din Bacău, au primit numele pictorului. Aspecte inedite, mai puţin cunoscute marelui public, a prezentat Viorel Savin, autor al unei frumoase piese de teatru, “Bătrâna şi hoţul”, în care personajul principal este Elvira Enea, a două albume de pictură şi grafică “Nicu Enea”, ultimul a fost lansat oficial la Măgireşti, vineri, 26 mai, cu ocazia unei impresionante manifestări omagiale, denumită sugestiv “Ziua Nicu Enea”, organizată de Primăria Măgireşti, în parteneriat cu Fundaţia Culturală “Urmaşii Răzeşilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat”, Şcolile din Măgireşti şi Valea Arinilor, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Bacău, Uniunea Artiătilor Plastici Bacău.
 | Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității" |
