Oamenii Timpului, fără Publicitate…

0


Puţină istorie. Gazeta „Timpul” este, încă de la înfiinţare – 15 mart. 1876 –, una dintre cele mai însemnate producţii jurnalistice de la noi.
„Timpul” lui Mihai Eminescu. Poetul a fost redactor (1877-1880) şi redactor-şef (1880-iunie 1883) al cotidianului bucureştean, alături de I. Slavici şi I. L. Caragiale. Articolele publicate de el în aceşti ani se constituie în „pagina cea mai însufleţită de patriotism sincer din istoria ziaristicii româneşti” (I. Hangiu). Iată o mostră: „Trebuie să fim un stat de cultură la gurile Dunării; aceasta e singura mişcare a statului român şi oricine ar voi să ne risipească puterile spre alt scop pune în joc viitorul urmaşilor şi calcă în picioare roadele muncii străbunilor noştri” (2 nov. 1879). Într-o perioadă când faptele păleau în faţa vorbelor, scriitorul devine vehement: „Cine crede că prin profesarea unei serii de fraze a înlocuit munca, deci libertatea şi cultura, acela se prenumără, fără s-o ştie, între paraziţii societăţii omeneşti” (Timpul, 38/1880). Nu întâmplător Titu Maiorescu va publica în nr. 200/1878 al gazetei articolul „Beţia de cuvinte în Revista contimporană” („studiu de patologie literară”). În secolul următor, îl va dezvolta în „Oratori, retori şi limbuţi” (Convorbiri literare, 1902).
Serie nouă, Iaşi, sfârşit de secol XX. Din 13 ian. 1990, reapare în capitala Moldovei, ca „tribună a democraţiei şi libertăţii”. Marin Sorescu îi doreşte ziarului „să înfrângă vremea”, încă potrivnică la doar câteva zile de la evenimentele din decembrie 1989.
Mai mult decât o revistă. Publicaţia din 1876 a devenit, în anii din urmă, Asociaţia Revistei Timpul (ART), care, în afara apariţiilor lunare (în decembrie 2015 a atins numărul 201), a iniţiat un ciclu de dezbateri tematice menite a susţine şi prefaţa Campania „Oamenii Timpului”. Aflată la a doua ediţie, acţiunea s-a extins la nivelul judeţelor din aria Agenţiei pentru Dezvoltare Nord-Est (Iaşi, Neamţ, Bacău, Botoşani, Suceava, Vaslui), precum şi al provinciilor istorice (Cernăuţi şi Chişinău). Câştigătorii celor zece secţiuni pot fi cunoscuţi accesând site-ul Campaniei (www.oameniitimpului.ro). Interesul nostru este să transmitem câteva elemente netrunchiate de pauzele de publicitate de la Realitatea TV.
Discursurile ascultate au arătat că frazeologia este perimată. Adrian Păduraru, moderatorul, are umor, este spontan şi se joacă inteligent cu vorbele („Mai este până la maestre!”), pentru a oferi o „Declaraţie de drag…” (Spectatorii au găsit uşor cealaltă jumătate din cuvântul aflat în titlul spectacolului.) Ion Caramitru a refuzat microfonul, aşa că ne-a reprodus doar nouă, celor din sala Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi (sâmbătă, 12 dec.), fragmente din proza filozofică a lui Mihai Eminescu. Solomon Marcus a repetat vechea durere: viitorul României depinde de măsura în care aceasta reformează educaţia, mai precis profesorul. Observaţia poetului ex-revizor e, desigur, o amintire tristă: „În loc ca un spirit nou de muncă şi iubire de adevăr să intre în şcoalele vechi, au rămas din contra spiritul vechi, de pricopseală şi înaintare prin meseria înşirării negramaticale de vorbe pe hârtie” (Timpul, 3 iul. 1880).
Perfectibilă ca orice iniţiativă, manifestarea de la Iaşi trebuie să fie un exerciţiu de admiraţie pentru valoarea autentică.



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ