Exista o limita de timp in care orice propaganda poate sa ascunda realitatea. Dar exista, intotdeauna, un termen dupa care acea propaganda nu mai are efect si adevarurile ascunse incep sa iasa la iveala si, mai mult, sa determine reactii.
Bunaoara, propaganda pro-UE, care ne spunea ce bine are sa ne fie in Uniunea Europeana si cât de dreapta va fi aceasta constructie statala cu toti locuitorii sai, indiferent de nationalitate si rasa, incepe sa-si piarda din farmece.
Românii incep sa observe ca, dupa gardul vopsit frumos, au stat ascunse tot felul de interese, in general economice, care au pustiit ce mai ramasese din economia nationala. Si cum o actiune are, intotdeauna, o reactiune, asistam, astazi, la o escaladare a spiritului nationalist.
Momentan, nationalismul românesc se manifesta dezorganizat. Exista persoane care urasc cu sinceritate ungurii, altii i-au luat in colimator pe tigani, pe musulmani, pe refugiati, pe rusi, pe americani, uneori pe evrei.
Pentru ca, da, e vorba de un nationalism extremist rasist. O masina de politie locala inscriptionata pe una din cele patru laturi in limba maghiara, la Odorheiul Secuiesc, a stârnit un scandal imens in mediul virtual.
Daca va uitati pe site-urile straine, inclusiv pe cele de divertisment, o sa vedeti cum românii se bat cu caramida in piept si tin neaparat sa atraga atentia mereu ca românii nu-s tot aia cu romii. Noua moschee care ar trebui construita in Bucuresti s-a transformat in isterie nationala si, probabil, cei care tuna si fulgera impotriva lacasurilor de cult pentru musulmani ar turba daca ar sti ca avem una in apropiere de noi, in judetul Neamt, ridicata de românii care au trecut la Islam.
Nationalismul extrem a fost, intotdeauna, un pericol. Deocamdata, fiind oarecum disparat, se inscrie in limitele controlabile. dar, ca orice miscare, nationalismul poate fi capturat politic. Iar efectele s-au vazut, deja in istoria noastra recenta. S-a incercat o stavilire legala a acestui fenomen. Legea asa-zis “antilegionara” asta s-a vrut sa fie, insa legile sunt prea slabe pentru asa ceva. Desi raspunsul e simplu – fiind mai ieftin sa previi decât sa tratezi – clasa politica româneasca este prea inclestata in lupta pentru ciolan pentru a mai observa ca se afla pe o nava care se scufunda.
