Memoria satului Caiuti

0


– Târgul Caiuti a fost infiintat sub domnia lui lonita Sturza pe baza unui hrisov, dat de Scarlat Callimachi si reinnoit sub domnia acestuia n comuna Caiuti se numea Posercani pe vremuri – din viata tumultoasa a satului n-a mai ramas nimic in zilele noastre – foarte multe case sunt scoase la vânzare, pentru ca batrânii satului s-au dus la cele vesnice, iar tineretul fuge de munca câmpului, atras de mirajul strainatatii

Se intâmpla frecvent sa trecem cu masina prin satele si comunele judetului Bacau si rar ne este dat sa aflam ca locurile acestea desprinse uneori din paginile de istorie, au povestea lor. Pasii mi s-au oprit pentru câteva ore in comuna Caiuti, iar ceea ce am aflat aici, am sa va redau in râ
ndurile urmatoare.

Localnicii spun ca originea numelui de Caiuti are mai multe explicatii, dar toate se indreapta catre acelasi punct. Istoria locului spune ca in acest sat gospodarii cresteau o rasa de cai vestiti, care erau mici de statura dar iuti si puternici. Batrânii satului spun ca Lascarache Ruset era vestit calaret in zona si avea cai din aceasta valoroasa rasa moldoveneasca. Se zice ca pe terenul plat al Ratesului se faceau alergari de cai, la care luau parte cei mai buni calareti. La una din aceste intreceri, a participat si o capetenie turceasca, Incjinciab Bei cu ai sai cai arabesti si care locuia la Sascut.

 Memoria satului Caiuti

La intrecerea aceasta s-au dovedit cei mai iscusiti doi frati din satul Posercani care s-au prezentat cu propriii cai sau cu cei ai lui Lascarache Ruset. De aici ducându-se vestea, a ramas de pomina satul Posercanilor cel cu cai iuti de unde si denumirea de Caiuti. Aceasta rasa de cai valoroasa a fost ingrijita de caiuteni pâna in preajma primului macel mondial. Vestea cailor de rasa foarte buna moldoveneasca a dat nastere unui proverb de larga raspândire care suna asa: „Un cal moldovean si un tânar persan fac buna imparatie”.

Din istoria locului aflam ca târgul Caiuti se afla la jumatatea distantei dintre Adjud si Târgu Ocna unde se schimbau caii de posta ai diligentelor, cai proveniti din Caiuti. Acest târg, pâna la primul razboi mondial isi câstigase deja o faima deosebita ca târg comercial plin de viata, cu o mare afluenta in satele invecinate sau cele de peste râul Trotus.

Istoria tine amintirea vie

Pe vremuri, in Caiuti se aflau 10-12 pravalii, cu diverse ramuri comerciale ca: textile, fierarie, bacanie, doua macelarii, trei brutarii, o covrigarie, trei ateliere de croitorie si doua de cizmarie detinute de evrei comercianti, in afara de un restaurant ce apartinea unui bucurestean, pe nume Nae Dumitrescu, fost cu serviciul la CFR pe aceste meleaguri. Viata economica era foarte activa pentru acea vreme, unde se câstigau bani.

Dascalii vremii si istoricii spun ca Valea Trotusului pâna la Onesti isi are un trecut glorios, majoritatea taranilor din aceste sate fiind razesi, urmasi de-ai plaiesilor lui Stefan cel Mare si al voievozilor ce au urmat la tronul Moldovei. La Borzesti a copilarit Stefan cel Mare, acolo fiind ucis de tatari micul Gheorghe, ramas spânzurat de stejarul pe ale carui radacini s-a ridicat mai târziu biserica din Borzesti si tot acolo a fost spânzurat fiul hanului tatarasc Mengli Ghirai de catre Stefan, dupa lupta de la Lipnic când au fost alungati tatarii, iar fiul si fratele hanului au fost prizonieri (1469).

 Memoria satului Caiuti

O vreme, in satul Caiuti se mai gaseau razesi de-ai lui Stefan Voda si anume Ion Costache Durlan si Tachita Durlan care detineau câte o fâsie de pamânt de pe malul Trotusului intinzându-se pâna departe, in padurea de deasupra satului Caiuti. La 1 km mai sus de Târgul Caiuti si satul Gârbovani se gaseste podul lui Stefan cel Mare construit din piatra, existent si azi dupa unele restaurari facute de Salina din Târgu Ocna.

Este cel mai vechi pod de piatra construit in Moldova, iar mai sus de Bogdana se afla Manastirea Bogdana, zidita in secolul al XVII-lea. Daca te uiti de pe dealul de deasupra podului lui Stefan Voda, pe toata albia Trotusului pâna departe spre satele Heltiu si Boistea aveti in fata o priveliste incântatoare.

Pe acest deal si-au construit medicii militari din misiunea franceza din primul razboi mondial niste casute pentru a fi feriti de tifos; medicii francezi lucrau la Spitalul Militar, instalat in cladirea curtii din Caiuti a familiei Rosetti. La acest spital erau adusi militarii raniti pe frontul de la Pralea si Marasti. Au mai existat spitale de campanie si la Onesti, cât si cel de trista amintire de la Cotofanesti, la 6 km sud de Caiuti, care a fost distrus de foc.



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ