29 martie 2024
CulturăMai este la el acasa regionalismul lingvistic?

Mai este la el acasa regionalismul lingvistic?

Initial, regionalismul avea, ca orice „ism”, sens negativ: exagerare a valorii locale, în raport cu capitala. Astazi îl avem instalat în programele scolare ca element al limbii propriu unei zone a tarii. Dintre scriitori, recordul îl detine Ion Creanga, a carui opera place si va continua sa placa cititorilor din toata România. Încercarea unui profesor de limba si literatura româna, în anii ’80, de a elimina din manuale textele acelor scriitori care „abuzeaza” de regionalisme a primit replici foarte dure din partea confratilor, încât azi nu-si aminteste mai nimeni de acest episod pseudopedagogic.
În 2015, a fost lansat concursul de manuale pentru clasa a IV-a, iar una dintre propuneri a cuprins fragmentul „La scaldat”, de Ion Creanga, al carui continut îi atrage pe copii ca un magnet. Autorii au considerat ca e necesara, înainte de orice, explicarea tuturor cuvintelor necunoscute, consultând dictionarele de specialitate ori contactând persoane din satul natal al povestitorului (pentru „humulestenisme”). Comisia care a evaluat proiectul a obiectat abundenta regionalismelor, în lipsa adaptarii textului, si, în consecinta, a explicatiilor. Va punem doua întrebări: 1. Câte dintre cuvintele de mai jos va sunt cunoscute?; 2. Prin adaptarea textului nu se stirbeste din frumusetea si unitatea acestuia?
Fragmentul: „Într-o zi, pe-aproape de Sânt-Ilie s…t zece cuminti n-o pot scoate»” (Ion Creanga, Amintiri din copilarie, II, Bucuresti, Editura „Minerva”, Colectia „Biblioteca pentru toti”, 1989, pp. 194-200)
“Autorul si cuvintele sale. Ion Creanga este un scriitor moldovean, care foloseste în operele lui cuvinte si expresii specifice acestei zone a tarii:
1.suman a (aici) tesatura groasa de lâna lucrata în casa, din care se fac sumane; 2.stative a razboi de tesut manual; 3.a nividi/a navadi a a trece firele urzelii la razboiul de tesut; 4.pieptanusi a unelte de prelucrat lâna; 5.laita/lavita a un fel de banca în casele taranesti; 6.canura a fire scurte de lâna; 7.batatura a fire pentru tesatura; 8.sucala a unealta pentru depanat firele de lâna pe tevi; 9.iarmaroc a târg anual; 10.tasma/tasma a panglica; 11.chimeri/chimir a brâu lat de piele; 12.a saradui a a împodobi sumanele; 13.druga a fus mare si gros; 14.papusoi a porumb; 15.colnic a delusor; 16.rachitica, sovârf, dumbravnic, sulcina a plante medicinale; 17.a o sparli a a pleca pe neobservate; 18.tologit a întins; 19.gligan/galigan a lungan; 20.lespejoara a lespede (piatra plata) mai mica; 21.stioalna a adâncitura într-un râu; 22.moron/morun a peste cu corpul mare; 23.a ghili a a înalbi o pânza prin uscare repetata la soare; 24.coropcar a negustor ambulant; hoinar; 25.hudita a ulicioara; 26.melian/melean a vlajgan; flacau între 14 si 18 ani; 27.haramnin/haramin a om rau; 28.a zapsi a a prinde pe cineva; 29.raspintene/raspântie a rascruce (de drumuri); 30.stocit a golit; 31.a marnai/mormai a a vorbi neclar, pe un ton jos; 32.ugilit a fara chef; umilit; 33.coscogeme/coscogeamite a (foarte) mare; 34.coblizan a lungan, vlajgan; 35.a umbla lela a a hoinari; 36.a se lehamiti/lehameti a a se plictisi de ceva sau de cineva; 37.a derdica/ deretica a a face ordine; 38.a inzili a a face sa traiasca mult”. (Formele din textul lui Ion Creanga sunt culese cu italice.)

Ioan Danila



spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri