„Lumea era multumita in fostele CAP-uri“

0

Taranii isi lucreaza singuri peticele de pamânt

Cu toate ca specialistii spun ca asocierile agricole aduc doar avantaje micilor fermieri, majoritatea acestora refuza ideea de mari exploatatii agricole. Una dintre cauze este faptul ca inca persista mentalitatea legata de asocierea obligatorie în vechile CAP-uri. Un fost presedinte de CAP spune ca lumea era multumita de asocierile de pe vremea lui Ceausescu si ca singura diferenta fata de asocierile de azi este forma de proprietate asupra terenurilor. Comunele din jurul municipiului Bacau sunt codase la asocieri agricole, iar fruntasa este comuna Beresti Bistrita.

Facilitatile de care beneficiaza marile exploatatii agricole, incepând de la finantari europene la o mai buna productivitate pe suprafetele lucrate, sunt ignorate de majoritatea micilor proprietarilor de terenuri din judetul Bacau. Amintirea vechilor cooperative de productie, unde sateanul era amagit cu ideea ca este stapân pe avutul poporului si muncea fara aproape nici un beneficiu, este inca puternic inradacinata in mentalul rural. De aici pleaca si reticenta multor tarani sa isi lase pamânturile in grija unei asociatii, chiar daca munca individuala este mult mai putin productiva. Oamenii sunt multumiti acum ca si-au recapatat actele de proprietate pe terenurile care le fusesera confiscate, iar ideea de arendas, de mosier, inca este o sperietoare pentru foarte multi tarani.

CAP-uri falimentare

Marile exploatatii agricole au insa avantaje certe si, dupa cum spun specialistii in agricultura, nu exista argumente impotriva, ci doar in favoarea lor. Dupa 1990, pe s-au facut numeroase incercari de asociere, dar perioada 1990-2007 a fost una extrem de dificila pentru agricultori, fiindca subventiile s-au acordat fara o strategie eficienta. “Aproape toate asociatiile agricole infiintate dupa 1989 au falimentat, din cauza neintelegerilor si din lipsa de finantare. S-au mentinut doar câteva, iar cea de la Beresti Bistrita a fost cea mai bine organizata”, spune Mihai Banu, directorul Directiei pentru Agricultura Bacau. Dupa anul 2007, subventiile au devenit o constanta, cu toate ca si acum constituie motiv de nemultumire, fiindca in România sunt de trei ori mai mici decât in restul Uniunii Europene, un obstacol pentru rentabilitate pe piata comunitara.

Magura, Margineni, Hemeius, codase la asocieri agricole

In judet exista câteva zone unde satenii au inteles ca doar asocierea terenurilor le poate aduce avantaje, printre care si acela ca nu mai trebuie sa munceasca ei, terenurile nu mai ramând pârloaga, iar lor le este asigurata cota de produse stipulata prin contract cu arendasul. Comuna cu cel mai mare grad de asociere este Beresti Bistrita, unde 59% din trenuri sunt constituite in exploatatii mai mari de cinci hectare. In acest top, urmeaza comuna Damienesti, cu 44% grad de asociere, Buhusi (47%), Valea Seaca (40%), Letea Veche (35%), Sascut (33%).
La polul opus al clasamentului, cu reticenta cea mai mare pentru asociere, sunt comunele Buhoci (10% din terenuri aflate in asocieri mai mari de cinci hectare), Corbasca (9%), Cotofansti (3%), Glavanesti (5%), Hemeius (6%), Magura (3%), Margineni (2%). Directorul Mihai Banu este de parere ca interesul scazut fata de formele asociative provin din cauza slabei constientizari si lipsei de informatii a fermierilor în ceea ce priveşte avantajele rezultate din asociere. O alta cauza ar fi generata de gradul diferit de pregatire a persoanelor implicate în realizarea formelor asociative, de întelegerea diferita a scopurilor si principiilor de functionare a acestora, dar și de mentalitatea legata de asocierea obligatorie în vechile CAP-uri.

„Eram multumiti la CAP”

Fost presedinte de CAP la Sascut si om cu exprienta de 40 de ani in agricultura, Mihai Olaru, in prezent seful Centrului APIA Sascut, spune ca asociatiile agricole de pe vremea lui Ceausescu nu se diferentiaza cu mai nimic fata de actualele asociatii. “Singura difrenta este ca terenurile au acum proprietari cu acte. Pe vremea aceea, ca si acum, oamenii isi primeau cota de produse dupa cât de bine erau gospodarite terenurile. Si erau multumiti. La CAP Valea Seaca se dadeau omului 500 kg stiuleti la hectar, dar la mine oamenii primeau 800 kg. Era sarcina sa fie realizat fondul de produse pentru oameni si cel de stat, iar ce ramânea in plus din cel de stat se dadea tot oamenilor. Partidul nu comenta nimic. Iar daca anul era prost si nu era productie suficienta, se dispunea acordarea a 50-100 de tichete de pâine fiecarei familii, mai ales daca erau si cazuri sociale. La CAP aveam doua brutarii care duduiau”, spune Olaru. El admite ca raportarile erau mai mari decât productia realizata efectiv, dar spune ca se proceda astfel ca sa fie ajutate codasele prouctiei agricole, mai ales din zona de est a judetului. Mihai Olaru e ocupa si acum cu agricultura si a arendat 700 de hectare. Spune ca oamenii vor sa iI dea pamânturi in arenda, dar nu mai primeste, fiindca riscurile de pierderi banesti sunt mari, asa cum s-a intâmplat si anul trecut, când seceta l-a pagubit cu 10 miliarde de lei vechi.


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ