II. L e x i c u l
II.1. Î m b o g ă ţ i r e a v o c a b u l a r u l u i
a) Compunerea
Elementele de compunere care îşi păstrează autoritatea semantică nu sunt izolate prin cratimă: gastrointestinal, morfofiziologic, infectocontagios, vasoconstricţie, neurovegetativ. Tratate separat, se marchează corespunzător: anti-, bio-, intra-, micro-.
b) Conversiunea
În anii scurşi după 1979 s-au produs şi schimbări ale clasei morfologice: în 1982, DOOM1 consemna doar valoarea adjectivală a lui obez (un om obez), pe când în DOOM2 a dobândit statutul de substantiv (un obez).
c) Frazeologismele
Evoluţia ştiinţelor limbii a condus către o interpretare punctuală a combinaţiilor lexicale. Dacă în secolul trecut aproape orice unitate de acest fel era tratată ca o expresie sau un termen, astăzi aceleaşi îmbinări libere de cuvinte sunt interpretate ca sintagme. În consecinţă, am înlocuit formularea „în expresii” cu „în sintagme” (ex.: secreţie externă este sintagmă şi nu termen). Idem pentru „insulele lui Langerhans” (pancreasul endocrin).
II.2. S e m a n t i c ă
Unele cuvinte par compromise sub raportul conţinutului exprimat în definiţii şi de aceea le-am verificat cu mai multe surse. Pavlovism (cuvânt-titlu în IOOP din 1995) îşi păstrează definiţia în DEX – 2012, ca şi reflex (condiţionat sau necondiţionat) sau darwinism. Doar pentru cuvântul materie s-a renunţat la accepţia din DLRLC (1957).
Deşi s-a strecurat în unele dicţionare explicative actuale, combinaţia pleonastică perioadă de timp a fost redusă la perioadă.
Termeni precum asimilare şi asimilaţie, în paronimie morfematică, sunt explicaţi distinct, iar anestezic corespunde în mare cu etimonul francez, anesthésique, nu şi cu cel englez, anaesthetic. Paronimia este falsă în acest caz: domeniul esteticii este exclus din discuţia de faţă.
Filologii vor fi miraţi să descopere termeni preluaţi de semiotică, precum pletoră (semantică) „aglomerare (excesivă) de sensuri la unele cuvinte” (DEX), de teoria literaturii, ca sublimare „rafinarea, purificarea unei stări” sau de/din ortografie, ca virgula.
III. M o r f o l o g i e
III.1. F o r m e g e n i t i v a l e
Presiunea regulii conform căreia genitivul pleacă de la pluralul femininului şi cele mai multe forme rezultate prezintă doi i face ca termeni precum medicină sau măduvă să înşele vigilenţa: *medicinii, *măduvii (corect: medicinei, măduvei, pentru că primul, ca denumire a domeniului, nu are plural, iar al doilea are, însă rar: măduve).
III.2. M o r f o l o g i z ă r i
Dacă în 1979 termenul salmonella era credincios etimonului francez (l dublat şi a final pe post de desinenţă pietrificată), DOOM1,2 stabilesc forma „românizată”: salmonelă.
Limbajul medicinei, aproape universal (III)
