Imi dau seama ca banul reprezinta mult pentru fiecare dintre noi. Pentru ca asta este tendinta de când lumea: sa aiba omul cât mai mult. E drept ca unii reusesc sa se imbogateasca rapid sau in timp, in vreme ce altii inca mai spera s-ajunga sa numere bancnotele „fara numar” din conturi.
Cel mai adesea, se intâmpla ca averea s-o faci in ani, decenii, poate chiar si intr-o viata intreaga, fapt ce, in conditii normale, ar trebui sa te faca ceva mai prudent. In toate. Sunt, insa, destule cazuri când te-ai pricopsit cu multi bani deodata si, atunci, ceva te impinge sa-ti doresti si mai mult, oricum, rapid, daca se poate cât mai usor.
Dupa mine, asta se cheama lacomie. Ei bine, tocmai pe aceste scapari ale caracterelor oamenilor mizeaza dintotdeauna infractorii care, culmea!, reusesc in procent de 99,99 la suta sa-i pacaleasca si pe cei mai ai naibii afaceristi.
S-a intâmplat, recent, cu o mâna de patroni bacauani, usurati cu un tupeu de borfas de un individ care se pretindea a fi nimeni altul decât avocat al Bancii Europene. Pesemne ca numele sonor al institutiei pretins reprezentata de individ i-a cucerit pe bacauani, dar mai cu seama propunerile gen pleasca pe care le facuse asa-zisul avocat.
Adica, sa-ti vina un BMW X5 la jumatate de pret fata de cel de catalog, iaca, nu-i chiar din drum. In fine, omul cu roba invizibila le-a mai promis si alte afaceri cu finantare din fonduri europene, evident, in schimbul unor comisioane deloc neglijabile.
Si a tot tinut-o asa escrocul pâna când afaceristii s-au prins. Mai mult ca sigur ca s-ar fi intins tarasenia multi ani daca „avocatul” nu s-ar fi dovedit a fi si el la rându-i lacom ca si afaceristii bacauani.
Ca sa nu mai spun ca respectivul sarlatan mai fusese condamnat, in trecut, atât in Germania, cât si in România, pentru fapte similare de inselaciune si fals, lucruri despre care s-ar fi putut afla la timp printr-o simpla googaleala pe internet.
Carevasazica, omul era „mâncat” cu de toate, in stare, presupun, sa se metarmorfozeze in orice pentru a putea scoate bani de la fraieri. Caci, asa sunt considerati de lumea infractorilor novicii care, nu-i asa, „pun botul” la pleasca.
