„La noi nu exista stres, iubim ceea ce facem!”

2


* Interviu cu Nadia Costea, managerul Clubului Hapciu

– Cine este Nadia Costea, fata zâmbitoare, sufletul trupei de animatori?
– Am 39 de ani, sunt casatorita si am un copil. Afacerea am deschis-o in 2005, ca trupa de animatie. De fapt, prima data am fost singura, fusesem invitata la o petrecere sa fiu clown, la copilul unei cunostinte.

-V-ati descoperit, astfel, o pasiune?
– Nu, nicidecum, nimic nu este intâmplator in viata. Dadusem de vreo patru ori la Teatru, la baza sunt si invatatoare si am lucrat o perioada si la radio, dar nu mult, nu mi-am gasit locul acolo.

– Ce a fost la inceput aceasta afacere?
– La inceput a fost clownul zglobiu si plin de veselie care anima petrecerile copiilor. Si asa s-a nascut Hapciu. Atunci erau foarte multe jocuri, era mai greu, acum sunt multe facilitati, moduri in care le putem umple timpul. Atunci totul era despre a le capta atentia prin joc si creativitate.

– E un avantaj sau dezavantaj ca acum sunt activitatile diversificate?
– Acum se face socializare mult, comunicare si chiar educatie. Copiii vin asa slobozi, scapa de toate de la scoala, dar se distreaza bine si se respecta unii pe altii, invata sa stea la rând, sa astepte.

– E vorba si de multa pedagogie?
– Noi ne jucam si personalul nostru este format din cadre didactice, absolventi de liceu pedagogic, studenti. La inceput am lucrat cu actori, insa copiii te simt daca joci la rece si atunci am preferat sa schimb. Nici cu baieti nu am lucrat inainte, acum avem unul care lucreaza cu noi de circa un an jumatate. Este super-iubit si are statutul de Mutulica.

– Intrati si dumneavoastra in pielea personajelor?
– La noi nu exista notiunea de sef, da, joc si eu frecvent. Eu bat recordul, sunt cea mai in vârsta. Cred ca voi fi vesnic tânara.

– Copilul dumneavoastra este o inspiratie in aceasta afacere?
– Copilul a venit mult mai târziu, are sase ani. Din cauza acestei afaceri, am amânat venirea lui. Aveam mereu multi copii in jurul meu. Când esti implicat suta la suta, totul merge. Când vezi ca ei te rasplatesc cu dragoste (pentru ca sunt parinti care spun ca vor neaparat sa vina la petrecere, copiii sunt indragostiti de acest personaj), te simti complet. Apoi mi-am spus ca timpul trece. Sunt mai creativa de când este el, e un foarte bun sustinator a tot ceea ce facem.

– S-a inregistrat o inflatie de locuri de joaca pentru copii, cum vedeti asta?
– Concurenta a fost dintotdeauna. Concurenta te stimuleaza, e buna, altfel te plafonezi, ramâi mereu jos. Nu merge oricum, trebuie sa te reinventezi. Noi avem fanii nostri. Am avut o fetita care a implinit sase ani, ii facem petrecerile de la doi ani. Noi suntem aceiasi, de cinci ani de când o aniversam.

– Va supara concurenta neloiala?
– Din pacate, asta e singura. Avem oameni care ne vorbesc de rau. Mai bine nu vorbesti, nici de rau, nici de bine. E alegerea fiecaruia pâna la urma si locurile de joaca se vor tria, intr-un final.

– Copiii sunt cei mai sinceri clienti…
– Categoric, sunt cei mai buni judecatori. Te simt când esti trist. Dau feed-back-ul cel mai bun. Aici se invata foarte multe. Noi, animatorii, stim ce vom face in fiecare moment. Trebuie sa ne adaptam si sa gasim punctul de a ajunge la sufletul lor. Un alt exemplu: o fetita care isi face ziua la noi de ani de zile. Anul acesta a implinit 9 ani. A zis ca va fi ultima petrecere si vrea sa fie cea mai frumoasa. La finalul petrecerii le-a multumit colegilor ca au venit si le-a zis .

– Negocierile pentru petreceri le purtati, asadar, si direct cu cei mici.
– Si parintii, când fac o zi de nastere, vor ca propriul copil sa se simta bine. Deci, vin si copiii. Noi legam relatii cu parintii si copiii. Ei te recunosc pe strada, te simti magulit. Si parintii se simt bine. Sunt unii mai comozi, dar redevin copii la petrecerile noastre.

– Cu ce v-ati evidentiat fata de altii?
– In primul rând punem accent pe igiena. Eu sunt cea care face dezinfectie, intre petreceri facem curatenie, pe bune, si suntem la fel de fresh. La noi nu exista stres, avem acel timp intre petreceri. Facem si curatenie, luam si un respiro, ne incarcam bateriile. La ultima petrecere nu se simte ca e ultima pe care o facem pe acea zi. Atunci când intri acolo, iti trece tot. Asta inseamna ca esti profesionist. Petrecerile sunt adevarate provocari.

– Ati avut si dificultati, de-a lungul anilor? Cum vedeti supravietuirea in viitor?
– Nu m-am intrebat ce va fi in zece ani. Nimic nu e intâmplator, ceea ce-ti doresti se poate implini daca pui pasiune. Eu chiar mi-am dorit sa fac aceasta treaba, nu neaparat pentru câstigul financiar. Sa stiti ca au fost multe sincope in cei 11 ani. In afara de faptul ca eram mereu optimista si zâmbeam, am avut perioade când ma gândeam daca intr-o luna pot plati chiria. In momentul in care a venit cineva pe piata s-a simtit. Cel mai greu a fost când s-a deschis mall-ul.

– Aveti in plan sa deschideti in viitor, de exemplu, o gradinita?
– Eu daca nu cred in ceva, nu fac, indiferent câti bani ar aduce. Nu te imbogatesti dintr-un spatiu de joaca, dar traiesti decent. Furnizez locuri de munca si distractie, asa ma vad. Noi facem ce ne place. Poate voi deschide o gradinita in zece ani. Initial, am vrut sa deschid o gradinita, dar am amânat. Eu am vrut sa fac un club de joaca pentru copii.

– Il vedeti pe baiatul dumneavoastra preluând acest club?
– Nici nu m-am gândit. In general, parintii nu-si doresc ca ai lor copii sa aiba aceeasi meserie. El se implica singur aici, e crescut in acest mediu. Asa se naste micul antreprenor, ce-i drept.



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ