La ce mai organizăm alegeri?

Derularea ultimelor evenimente de pe scena politică româneasca ne face să ne întrebăm cât se poate de serios la ce bun să se mai organizeze alegeri în țara asta din moment ce rezultatul lor nu este luat în seamă de o anumită parte a clasei politice?

Situația este cu atât mai interesantă cu cât numeroși politicieni și lideri de opinie și-au exprimat satisfacția față de refuzul nemotivat al președintelui Iohannis de a numi premier candidatul PSD. Și mai interesant este faptul că cei în cauză sunt exact cei care susțin necesitatea înnoirii clasei politice, a nevoii de noi lideri și, în general, a necesității respectării legii.

Conform interpretării Curții Constituționale din 2014, despre care am scris ieri, președintele nu are voie să refuze desemnarea unui candidat propus de partidele care formează majoritatea în Parlament. Or, a aplauda refuzul aplicării Constituției echivalează cu refuzul de a recunoaște Legea Fundamentală.

Mai interesant este faptul că aceste aplauze vin din partea partidelor care au pierdut fără drept de apel alegerile. Practic, decizia președintelui a anulat rezultatul scrutinului, impunând o nouă realitate.

Problema nu este de ieri-de azi. Iohannis nu face decât să perpetueze o practică făcuta celebră de Traian Băsescu. Or, dacă clasa politică nu reușește să interzică acest gen de practici, suntem condamnați să trăim într-un stat în care alegerile sunt formale iar noțiunea de democrație este golită de conținut. Suntem într-o criză politică perpetuă de peste un deceniu și, pentru sănătatea democrației, ar trebui tăiat în carne vie.

Politicienii, de oricare parte a baricadei ar fi ei, trebuie să se teamă doar de un singur lucru: de votul popular.

Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității"