Primar la al cincilea mandat, opt milioane de euro atrase în comună

1

Ion Vlasie, primar al comunei Ștefan cel Mare la al cincilea mandat, dar cu o experiență în administrația locală de câteva zeci de ani, are argumente pentru a spune răspicat că a fi consilier local, de exemplu, e mult mai greu decât să fii primar. A candidat, ca independent, pentru un post de consilier încă din 1996, dar în anul 2000 a mers la sigur pentru funcția de primar. Și a câștigat. Atunci era membru al APR, un partid aflat pe val, dar cu timpul a optat pentru PSD. A ajuns în Ștefan cel Mare din Sascut, în 1980. Are și acum câte ceva din temperamentul sascutenilor dintre care se trage și se vede și în propria gospodărie, unde spune că se ocupă permanent de agricultură și zootehnie, dar și la primărie, unde păstorește 5.259 de consăteni.

– Ce s-a întâmplat, domnule primar, în acest mare interval de timp în care ați condus comuna Ștefan cel Mare? Cum ați preluat comuna, cum a ajuns ea?
– Numai dacă spun că am circa opt milioane de euro fonduri atrase în comună cred că înseamnă ceva. Am realizat, întâi, rețeaua de alimentare cu apă în trei sate. Am depus în 2002 studiul de fezabilitate, iar în 2006 am finalizat lucrările. Am făcut și recepția finală, după cinci ani de monitorizare de la Comisia Europeană. Apoi am accesat fonduri distribuite direct de la cabinetul primului-ministru și am făcut trei poduri, cu peste 40 de miliarde de lei vechi (patru milioane de lei noi). Sunt poduri peste Pârâul Bogdana. Am asfaltat drumuri în satul Gutinaș și am făcut și acolo o rețea de alimentare cu apă, cu bani de la Ministerul Dezvoltării. Dar, cât timp a fost ministru Elena Udrea nu am mai văzut niciun leu. Abia din 2012 am reactivat finanțarea și am terminat și asfaltarea, și alimentarea cu apă. În urma inundațiilor din iunie 2010, când s-au distrus drumurile comunale și de interes local, am reușit să mai iau ceva bani pentru aceste drumuri, pentru modernizare pe doi kilometri, consolidarea unei ravene, construirea unui pod și a unui podeț. Am mai făcut un pod și în Rădeana. Am lucrat cu peste 1,4 milioane de euro. Dacă nu reușeam atunci construirea acelei ravene, rămânea satul Viișoara rupt în două, în cătunul Corbu. Au intrat mulți bani acolo, dar a fost necesar. În paralel, prin Administrația Fondului de Mediu, am făcut o alimentare cu apă și canalizare în două sate, în Rădeana, dar și în Viișoara, peste Trotuș, un sat uitat de lume și de timp. Acum, tot cu fonduri europene vrem să lucrăm câteva tronsoane de drum. S-au aprobat proiectele, trebuie să dăm drumul la licitații, pentru execuție, cu circa un milion de euro. În același stadiu, avem proiecte pentru o grădiniță.

– Aveți, desigur, proiecte și în perspectivă.
– Am depus, la Ministerul Dezvoltării, 12 obiective de investiții. Sunt în stadiul studiului de fezabilitate asfaltarea a circa 90% din drumurile mai mici ale comunei, în valoare de circa trei milioane de euro. Acum așteptăm ordinul ministrului, dar am speranțe mari. Vrem să mai facem un pod și șapte podețe. Și, evident, vrem să construim și un nou local de primărie, pentru că actualul sediu a fost o casă de locuit. Vrem să modernizăm iluminatul public și avem șase școli care ar trebui modernizate, însă acum numai două sunt funcționale, în satul de centru, unde aducem copiii cu microbuzele. Așa vrem să procedăm și cu copiii de grădiniță, pentru că numărul lor a scăzut. În sate, numai la Gutinaș mai avem o grădiniță, unde sunt circa 140 de copii romi. Prioritate au școlile cu elevi, dar nu au autorizare de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Avem proiecte și pe GAL Valea Trotușului, pentru un drum, pentru amenajarea unui torent în satul Bogdana, și avem nevoie și de un buldoexcavator. Am avut proiecte în fiecare mandat.

– În comuna Ștefan cel Mare s-au stabilit, cu ceva ani în urmă mulți romi. Populația a fost oarecum luată prin surprindere. Au venit din celebrul cătun Rotunda, unde fuseseră mutați, în case noi, dar pe un vârf de deal, după inundațiile din comuna Gura Văii. Cum conviețuiți cu ei?
– Au venit mulți romi la noi, după inundațiile din Slobozia-Gura Văii. Aveau case nou construite, în Rotunda, dar ei nu au vrut să stea acolo și au cumpărat terenuri în Gutinaș, unde au început să construiască alte locuințe. Atunci terenurile acelea erau în extravilan, cum încă sunt și acum, deși acolo s-a format un adevărat cartier. Trebuie să lămurim și problema Planului de Urbanism General, după ce din teritoriul nostru, în 2005, s-a desprins comuna Buciumi, cu care avem în litigiu tocmai terenurile de acolo. Însă locuitorii din zona Gutinaș sunt ai comunei noastre, cu acte în regulă, cu domicilii cu tot. I-am înregistrat la noi prin Biroul de impozite și taxe. Sunt destule probleme cu actele și autorizările acolo. Noi am mai avut romi în comună, până în 2005. Odată cu formarea comunei Buciumi ei au rămas acolo. Acum avem din nou și am luat și cătunul lor în atenție, să tragem și acolo rețea de apă și canalizare. Am și depus un proiect în acest sens.

– Ce vă doriți realizat cu prioritate în actualul mandat?
– Văd deja făcute grădinița (de care am vorbit deja), mai multe tronsoane de drum asfaltate, pe fonduri europene, modernizarea școlilor (cel puțin primele două, din Negoiești și Gutinaș), dar și dispensarul. O parte au deja proiectele aprobate la finanțare. Aștept să fim chemați pentru semnarea contractelor. Iar până la toamnă cred că vom ține și licitațiile pentru constructori.

– Ce activități economice mai importante sunt în comună, cât de mult vă ajută ele la bugetul comunal?
– Nu avem prea multe. Sunt deschise numai câteva buticuri, baruri și magazine și doar o carmangerie. Apropierea de Onești și de fabricile de acolo își spune în continuare cuvântul. Nu sunt decât șapte kilometri până la Onești. Astfel, bugetul se bazează mai ales pe contribuțiile oamenilor.

ȘTEFAN CEL MARE

Pe vremea când locuitorii actualei comune Ștefan cel Mare aveau buletine de… Borzești, pentru că așa se numea comuna lor, se puteau mândri cu acte în regulă că au fost consăteni cu domnitorul Ștefan cel Mare, născut, după cum spune legenda, în Borzești. Satele Ștefan cel Mare și Viișoara sunt populate de descendenți ai răzeșilor improprietăriți de marele domnitor, dar din 1957 satul Borzești a devenit cartier al municipiului Onești. Comuna Ștefan cel Mare a pierdut, în anul 2005, alte două sate, Buciumi și Răcăuți, însă nici așa nu duce lipsă de legende uimitoare. Satul Bogdana, de exemplu, a fost înființat de logofătul Solomon Bârlădeanu, care a construit acolo o biserică, iar în 1666 a înființat pe locul unui vechi schit Mănăstirea Bogdana, zidită după modelul Mănăstirii Putna, în formă de cetate cu brâuri din piatră adusă de la Rădeana. Iar în satul Negoiești, veche așezare răzeașcă atestată documentar cu circa 500 de ani în urmă, se află un pod de piatră construit tot în vremea lui Ștefan cel Mare. Situl Siliște (Gutinaș) și situl Piscul Corbului (Viișoara) atestă dovezi de locuire din neolitic, epoca daco-romană, a migrațiilor și din secolele XVI-XVII.
Comuna a suferit mereu reorganizări administrative, iar acum are șase sate: Ștefan cel Mare, Rădeana, Negoiești, Gutinaș, Viișoara (Jevreni) și Bogdana.


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ