„Judetul Bacau dispune de resurse atractive pentru investitori ”

3


Interviu cu Doru Simovici, presedintele Camerei de Comert si Industrie Bacau

Domnule presedinte, credeti ca judetul Bacau mai are ceva de oferit celor care vor sa dezvolte o afacere aici?

Sigur ca da, un mare plus al judetului Bacau este resursa agricola. Sa nu uitam ca Bacaul dispune de mari suprafete de teren cu potential agricol – peste 58% din suprafata agricola a judetului, un sol nepoluat, fertil, bogat in micro si macroelemente ce asigura o cultura productiva. In plus, culturile de cereale, legume, pomicultura si viticultura sunt domenii în care investitiile pot obtine un randament important, mai ales ca Bacaul este recunoscut pentru potentialul sau în aceste domenii. Chiar zilele trecute am întâlnit un întreprinzator tânar, de 33 de ani, care a dezvoltat, pe o suprafata de 10 ha, o plantatie de vita de vie din soiurile Pinot Gris, Sauvignon Blanc si Cabernet Sauvignon, la acest moment fiind în stadiul de a exporta, sub brand propriu, productia sa de peste 25 de tone de vin anual. Este un exemplu de puna practica ce poate fi multiplicat relativ usor pe colinele din judetul nostru, cu atât mai mult cu cât, în perioada urmatoare, se deschid linii de finantare ale fondurilor structurale care sustin aceste activitati. Initiativele de acest fel trebuie încurajate si sprijinite de catre toti factorii de decizie – autoritatile locale, judetene si institutiile de profil. Tot în domeniul agriculturii, suprafetele întinse de pasuni – de peste 40% din totalul suprafetei judetului – favorizeaza investitiile în cresterea animalelor. De asemenea, aceste investitii pot fi completate cu fondurile europene disponibile pentru România în perioada 2014-2020. Cele 247 de firme cu activitate în agricultura la nivelul anului 2014 nu acopera întregul potential agricol care exista în judet. Resursele hidrografice nu sunt utilizate la întreaga lor capacitate, nici pentru irigatii, nici pentru piscicultura, nici pentru potentialul lor turistic si de divertisment.
Mergând mai departe, putem afirma ca si domenul energetic este destul de slab valorificat?
Absolut. De altfel, constructia de centrale electrice si microhidrocentrale poate fi o alta activitate prin care se poate valorifica reteaua hidrografica a judetului. În ceea ce priveste resursele minerale, judetul Bacau are un important potential care, la momentul de fata, nu este suficient exploatat în interesul dezvoltarii judetului Bacau. Titei si gaze asociate, gaze libere, ape minerale naturale, ape minerale terapeutice si dioxid de carbon, sare gema, saruri de potasiu, carbune brun, tufuri andezitice, tuful de Falcau, ghips, argile comune, gresii calcaroase, gresii cuartoase, nisipuri cuartoase, nisipuri si pietrisuri (balast), calcare si alte resurse, toate acestea sunt doar câteva exemple de resurse insuficient exploatate.

Cum comentati faptul ca, in ultimii 25 de ani, judetul Bacau s-a confruntat cu un amplu proces de dezindustrializare?

Daca pâna în 1989, Bacaul ocupa locul 1 pe tara la productia de acid sulfuric, cherestea, hârtie, locul II pe tara la productia de soda caustica, locul III la productia de masini unelte, productia de tesaturi de lâna si tricotaje, ei bine, constatam ca, în ultimii ani, s-au pierdut brandurile bacauane care asigurau recunoasterea judetului nostru pe plan national si international. În perioada 1990 – 2000, Bacaul furniza 4,5% din productia totala industriala a tarii, ocupând locul VI între judetele României, prin extractia si exploatarea de petrol, gaze naturale, carbune si sare, industria chimica si petrochimica, industria constructoare de masini, industria lemnului, a celulozei si hârtiei, si industria usoara, iar acum, judetul nostru a ajuns pe pozitiile 15 – 16, comparativ cu celelalte judete. Pierderea întreprinderilor mari ca RAFO, Rafinaria Darmanesti, CAROM, UTON, Elbac, Letea, ASCO, Stofe Buhusi, Proletarul, Partizanul, Prolabac, Bere Lichior Margineni, Vinalcool si reducerea substantiala a activitatii Platformei industriale de la Borzesti si a celorlalte nume din economia judetului Bacau sunt doar câteva dintre cauze. Or, aceste pierderi sunt extrem de importante pentru judet, mai ales din perspectiva locurilor de munca disparute. Daca la nivelul anului 1991, economia bacauana asigura locuri de munca pentru peste 227.964 de salariati, în anul 2014, au fost înregistrati73.946 de salariati. Dupa 25 de ani de economie de piata, din întreaga industrie a judetului Bacau, a ramas stabila industria alimentara, ca dovada si ca exista un potential al resurselor naturale care se valorifica cu rezultate bune. Pierderile din celelalte industrii – extractiva, petrochimica, prelucrarea lemnului, industria usoara pot fi transformate, însa, în oportunitati de investitii pentru întreprinzatorii care doresc sa dezvolte afaceri în judet, existând resurse, fabrici cu instalatii care pot fi preluate, furnizori, distribuitori si, ce este cel mai important, resursa umana calificata. Pozitia strategica a judetului Bacau, resursele naturale si umane de care dispune, reprezinta factori pentru dezvoltarea unor industrii semnificative în judetul Bacau.

Cum putem atragem investitori în judetul Bacau?

Vorbim, în ultimii ani, de marketing local, de dezvoltarea unor strategii, instrumente dedicate promovarii localitatilor în scopul atragerii de investitii si investitori care, prin activitatea lor, sa contribuie la dezvoltarea economico-sociala durabila a comunitatii. Acest concept trebuie înteles, în primul rând, de firme si, în acelasi timp, de autoritati si institutiile publice. Fara sa existe infrastructura bine dezvoltata, facilitati, reduceri de taxe si impozite pentru investitori, atitudine deschisa si pro-activa din partea autoritatilor si institutiilor, este extrem de dificil sa intram în competitie cu alte comunitati locale si sa câstigam. Vedem ca exista judete care cunosc un ritm de crestere accelerat – si aici as da ca exemple Clujul, Sibiul, Timisoara, Arad, Oradea si Brasov. Prin urmare, se poate ca, prin strategii publice, prin unirea eforturilor autoritatilor cu Camerele de Comert, cu patronatele si cu alti factori de decizie de la nivel local, sa se obtina rezultate, în sensul atragerii de investitii si investitori. Si Iasiul duce o politica similara în ultima perioada – participa si organizeaza conferinte de promovare a judetului pe plan national si international, elaboreaza materiale de promovare, autoritatile îsi unesc eforturile, indiferent de culoarea politica, si adopta o atitudine deschisa fata de întreprinzatori. Judetul Bacau a ramas în urma, poate si pentru ca nu a existat o coeziune a eforturilor pentru promovarea judetului. Privind la nivel macro, se poate constata ca actiunile dispersate care se organizeaza, fara a fi parte dintr-o strategie fundamentata pe potentialul judetului si pe tendintele de dezvoltare economica, nu vor avea rezultatele dorite. Primul pas cred ca trebuie sa fie identificarea nevoilor unui investitor, fie ca este autohton, fie ca este strain, legate de infrastructura, de facilitati, de resurse, de reducerea costurilor si timpului pentru punerea în practica a investitiei dorite. Concomitent, cred ca trebuie inventariate oportunitatile de investitii care exista la nivelul judetului nostru si promovarea acestora catre cei interesati, atât pe plan national, cât si international. Camera de Comert a reluat, în vara anului 2015, campania de identificare oportunitati de investitii de la toate unitatile administrativ teritoriale din judet, pentru a face demersurile in scopul promovarii lor catre întreprinzatorii din judet, din Regiune, din România si, de ce nu, la nivel international. Menirea noastra este de a veni in sprijinul firmelor, pe de o parte, si, pe de alta parte, în interesul comunitatii, autoritati si institutii, locale, judetene, pentru dezvoltarea de ansamblu a economiei. In acest scop, tinând cont de faptul ca detinem experienta, know-how-ul, reteaua de Camere de Comert din tara si strainatate, reteaua de colaboratori si parteneri, si informatiile necesare firmelor, promovam economia judetului Bacau pentru a trezi interesul investitorilor. Un important mijloc de comunicare cu toti cei interesati de economia Bacaului, de oportunitatile de a investi in judetul Bacau, este site-ul nostru www.ccibc.ro. Aici, sunt disponibile online toate actiunile întreprinse pentru a veni in sprijinul comunitatii bacauane, evenimente economice pe plan judetean, regional, national si international, Business Directory – Catalogul Firmelor Active din judetul Bacau, noutati legislative, stiri si informatii utile, necesare firmelor. Pe plan regional si national, prin reteaua Camerelor de Comert si Industrie din tara, promovam firmele din judetul nostru, cu ofertele si cererile de afaceri pe care le au, pentru a încuraja schimburile comerciale între judete. Pe plan international, Camera de Comert si Industrie Bacau, ca membra a Retelei Europene a Întreprinderilor – reteaua oficiala a Comisiei Europene pentru sprijinirea internationalizarii afacerilor, promoveaza oportunitatile de afaceri din judet catre 600 de centre din peste 50 de tari. În completarea acestor demersuri, Camera de Comert Bacau a dezvoltat relatii de colaborare cu Ambasadele straine în România, Ambasadele Române în strainatate si Camerele de Comert Externe, pentru ca ofertele firmelor din judetul Bacau sa poata sa fie diseminate si prin reteaua acestor organisme. Credem ca eforturile noastre trebuie sa se concentreze pe fiecare întreprinzator, individual, pentru a-l sprijini sa-si dezvolte afacerea. Însa, eforturile noastre nu vor avea rezultatele pe care le dorim daca, asa cum mentionam anterior, nu exista o politica la nivel de judet care sa plaseze interesul firmelor si dezvoltarea economica, în centrul preocuparilor fiecarei autoritati si institutii publice. Economia, afacerile, firmele sunt cele care asigura veniturile necesare dezvoltarii comunitatii si, în final, care pot îmbunatati calitatea vietii populatiei. În acest sens, un prim demers care credem ca trebuie realizat, imediat, este constituirea unei Agentii de Dezvoltare la nivel judetean si a unei retele de Agentii de Dezvoltare la nivel local care sa aiba drept scop elaborarea strategiilor de dezvoltare judetene si locale, implementarea acestora, scrierea si implementarea de proiecte în folosul dezvoltarii echilibrate a comunitatilor locale, structuri de sprijinire a afacerilor din care sa faca parte nu doar autoritatile si institutiile publice, ci si ceilalti actori care pot contribui la realizarea misiunii acestor organisme: universitati, Camera de Comert, patronatele, sindicate, reprezentanti din mediul cultural, social, pentru ca, prin eforturi comune, sa ajungem sa transformam judetul într-un loc în care orice cetatean îsi doreste sa traiasca. Asigurarea conditiilor necesare pentru dezvoltarea afaceriloreste principalul obiectiv pe care trebuie sa-l avem în vedere. Comisia europeana, în al 6-lea Raport de coeziune economica, social si teritoriala mentioneaza ca „antreprenoriatul este un important motor de dezvoltare economica, restructurare si crestere a localitatilor, iar dezvoltarea spiritului antreprenorial trebuie sa ia în calcul nu doar vointa de a înfiinta o firma, ci si existenta conditiilor necesare”. Indicatorii dinamismului unei economii sunt: rata înfiintarii de întreprinderi, rapiditatea cresterii lor si rata „mortalitatii” întreprinderilor. În judetul Bacau, cei peste 60.000 de operatori economici înmatriculati arata ca exista dorinta, vointa antreprenoriala. Dintre acestia, doar 30% functioneaza, dintre care 52% sunt PFA /II / IF. Faptul ca 70% dintre firmele înfiintate nu functioneaza, arata ca nu sunt asigurate conditii necesare dezvoltarii firmelor. Mai mult, daca analizam media de 53,7 IMM/1.000 locuitori în UE, media de 23,6 IMM/1.000 locuitori în România si media de 15,12 IMM /1.000 locuitori în judetul Bacau, se constata ca judetul Bacau este la 28% din media UE si la 64% din media nationala. Aceste date ne arata ca exista înca mult potential pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial în judetul Bacau pâna la a atinge procentele la nivel national sau cele la nivel european. Datele prezentate trebuie sa constituie un semnal puternic pentru toti factorii de decizie care au rol hotarâtor în asigurarea conditiilor necesare pentru dezvoltarea afacerilor si întreprinderea de masuri în sensul îmbunatatirii radicale a acestor conditii. Vedem zilnic viitori antreprenori care vin la sediul nostru sau la reprezentantele din Onesti si Moinesti, pentru a începe demersurile pentru înfiintarea unor firme si observam ca, în marea lor majoritate, nu detin informatiile necesare pentru începerea activitatii, ce obligatii au ca viitori întreprinzatori, ce legi trebuie sa cunoasca si sa aplice în activitatea lor, ce avize si autorizatii sunt necesare. Camera le ofera sprijinul necesar pentru a începe activitatea, le ofera asistenta pentru a obtine avizele si autorizatiile de functionare, îi îndruma cu privire la demersurile pe care trebuie sa le îndeplineasca. Dar nu este suficient. În scurt timp, entuziasmul începutului se diminueaza, ajung sa constate ca sunt foarte multe legi pe care trebuie sa le respecte, legi care se schimba foarte des, ca sunt multe taxe si impozite care trebuie platite, ca toate procedurile si reglementarile care trebuie respectate le ocupa timp si costa. Prin urmare, în scurt timp o parte importanta dintre tinerii întreprinzatori renunta la antreprenoriat. Cei care rezista, care îsi construiesc o baza solida pentru o afacere cu premise de dezvoltare se întorc la Camera pentru a-si forma personalul, pentru a-i califica, pentru a primi sprijin pentru identificarea de surse de finantare, pentru a fi promovati pe plan judetean, regional, national si international, pentru a participa la târguri si expozitii, si, în anumite situatii, pentru a-si solutiona disputele prin Curtea de Arbitraj Comercial de pe lânga Camera de Comert. Acesti întreprinzatori reclama lipsa conditiilor necesare pentru dezvoltarea afacerii lor – predictibilitatea legislativa, fiscalitate si birocratie reduse, facilitati pentru încurajarea investitiilor, infrastructura dezvoltata si alte oportunitati care sa-i încurajeze sa-si dezvolte afacerea, sa creasca numarul locurilor de munca.

Care este rolul Camerei de Comert si Industrie Bacau în dezvoltarea afacerilor?

Cu regret, trebuie sa afirm ca rolul Camerei de Comert în dezvoltarea mecanismului economic nu este înteles de catre Stat – cel care ar trebui sa cunoasca si sa încurajeze dezvoltarea acestei organizatii de sprijinire a afacerilor, mai ales pe modele celorlalte state din lume. Este adevarat ca exista o lege de functionare a Camerelor de Comert în România, lege care defineste Camerele de Comert drept organizatii neguvernamentale, apolitice, de utilitate publica, care reprezinta, apara si sprijina interesele comunitatii de afaceri. Dar, în mod real, Statul nu tine cont de punctul de vedere si propunerile primite de la Camerele de Comert. Vedem în lume, în Franta, Germania, Austria, Italia, tari cu economie de piata dezvoltata, ca au înteles rolul, menirea si atributiile unei Camere de Comert si trateaza cu respectul cuvenit aceasta organizatie care reprezinta interesele firmelor. Mai mult, pentru a demonstra sprijinul si importanta pe care Statul o acorda acestora, prin legile de functionare, au fost puse la dispozitie surse de venituri care sa acopere nevoile Camerelor, pentru ca acestea sa-si concentreze eforturile pe reprezentarea intereselor generale ale firmelor. Nu acesta este cazul în România. Din pacate, Camerele de Comert nu sunt privite ca partener firesc de dialog social al statului în relatia cu mediul de afaceri, nu sunt considerate drept organismul abilitat al statului prin care se realizeaza consultarea firmelor. Nu sunt considerate principalele instrumente de promovare a economiei judetelor si de realizare a legaturilor între firme, atât pe plan national, cât si pe plan international. Statul nu valorifica brandul international al Camerelor de Comert, nu foloseste potentialul pe care îl are reteaua Camerelor de Comert din România inclusiv pentru diseminarea informatiilor pe care Statul, prin Guvern, trebuie sa le transmita firmelor, pentru a preveni nerespectarea multiplelor reguli stabilite de legislatia româneasca. Se pare ca, din aceste motive, Statul, legiuitorul nu a alocat surse de finantare pentru sustinerea activitatii Camerelor, adoptând modelul autofinantarii. În aceste conditii, este dificil ca menirea si misiunea Camerelor de Comert din România sa fie întelese si percepute similar recunoasterii acestor organisme la nivel international, si în special în economiile de piata reale.

Sarbatoriti, anul acesta, 150 de ani de la înfiintarea Camerei de Comert si Industrie Bacau si 25 de ani de la reînfiintarea sa, în anul 1990. In plus, se organizeaza si cea de-a 22 editie a Topului Firmelor.

Da, ne-am dori ca acest moment aniversar sa coincida si cu schimbarea mentalitatii si atitudinii publice fata de rolul unei Camere de Comert în dezvoltarea economica durabila a comunitatii si fata de importanta fiecarui întreprinzator în echipa, familia, celor care contribuie la dezvoltarea judetului nostru.

A consemnat Florentin Radu



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

3 COMENTARII

    • Ce ați făcut, ca să încurajați forța de muncă a județului Bacău:să renunțe la emigrarea spre alte țări, ce oportunități pentru o activitate economica ați propus în acest județ (pe baza resurselor existente și a fondurilor europene disponibile); care este implicarea reală în eliminarea barierelor birocratice, eliminarea șpăgii, eliminarea clientelismului și a nepotismului…., câte produse agricole sau industriale au obținut titluri de mărci de origine protejata, prin aportul dumneavoastră! ?!?!?!?, personal consider că acestea ar putea fi temele de discuții, și nu o tânguire continuă cu:de ce am încasat tot felul de taxe, dar statul nu ne-a dat. …Cei care vă varcoliti prin birourile acelea, încă îl mai plângeți pe Ceausescu? ?, sau pe Hrebengiuc? ? Spuneți drept, că nu vă fac nimic!Atât vreau să vă spun:Să vă fie rușine de copiii emigranților, plecați din județ și să le arătați ca și voi sunteți la înălțimea așteptărilor lor

LĂSAȚI UN MESAJ