Întrucât situaţiile de absenţă a celei de-a doua virgule sunt frecvente în cazul sintagmelor explicative, continuăm să vă propunem un exerciţiu de autoevaluare. Puneţi, aşadar, nedreptăţitul semn în secvenţele care urmează (numerotarea o continuă pe cea din episodul precedent):

6. „În 1948 a fost reforma în învăţământ şi ne-au dat afară pe toţi. Aruncau cărţile pe stradă, de pe geamurile Universităţii şi eu le adunam cu părintele Iustin Moisescu, fostul patriarh” („Lumina”, 21 iul. 2016);

7. „Studiul nostru se bazează pe toate versurile lui Eminescu publicate în timpul vieţii poetului, cuprinse în volumul I al ediţiei critice îngrijite de Perpessicius şi zece postume din volumul al IV-lea al aceleiaşi ediţii” (Luiza Seche, „Lexicul artistic eminescian în lumină statistică”, Buc., Editura Academiei R.S.R., 1974, p. 17). (Se subînţelege un „pe” înaintea lui „zece”.)

8.a. „Muzeul de Știinţe Naturale /din Aiud/ este cel mai vechi din ţară, datând din 1796 şi conţine peste 30.000 de exponate”;

8.b. „Aproape toate satele de pe Valea Arieşului păstrează, încă intacte obiceiuri şi tradiţii străvechi” (T. Morariu, O. Bogdan, A. Maier, „Judeţul Alba”, Buc., Editura Academiei R.S.R., 1980, p. 167, respectiv p. 171);

9. „Culorile alese încă din 1919 /de F.C. Ceahlăul/ şi păstrate au fost negrul, după bereta neagră a şepcilor purtate de elevii Liceului şi galbenul, după culoarea care înconjura bereta” („Realitatea”, Piatra-Neamţ, 20 oct. 2015);

10. „Mă conduce în preajma ei un tânăr ghid estonian – un student cu ochii albaştri, puri ca apele Mediteranei şi cu părul blond precum cosiţele sânzienelor noastre” („Secolul 20”, nr.1/1971, p. 223);

11. „Ciprian Porumbescu, de origine polonă, David Ohanesian, de la armeni, pictorul Károly Papp de Szathmáry, de la maghiari, soprana Hariclea Darclée, de la greci, Elena Ghica, de la albanezi, Solomon Marcus, de la evrei, muzicienii Ion Voicu şi Johnny Răducanu, de la romi, Samuel von Brukenthal, de la saşi şi mulţi alţii au îmbogăţit patrimoniul naţional românesc” („Prietenul albanezului”, nr.19, sept. 2016);

12. „Lévi-Strauss are o imaginaţie miraculoasă, nutrită cu o solidă cunoaştere şi observaţiile sale despre acea lume dispărută unde pământul şi soarele dialogau în vocabularul artei incită şi încântă închipuirea noastră” (Radu Beligan, „Luni, marţi, miercuri…”, Buc., Ed. „Eminescu”, 1978, p. 138);

13. „Poeziile ei interzise au fost difuzate în mii de exemplare, scrise de mână de cititori (singurul samizdat românesc) şi au fost traduse în numeroase limbi ca dovadă a cenzurii în România” (25 mart. 2016);

14. „A se vedea şi traducerile noastre: <>, din lucrarea L’Imagination, PUF, 1991, publicată în revista Brâncuşi, nr.2/1995 şi <>, din revista Befroi, Dijon, 1990, publicată în revista Brâncuşi, nr.2/1996” (Jean-Jacques Wunenburger, „Viaţa imaginilor”, Cluj-Napoca, Ed. CARTIMPEX, 1998, p. 9);

15. „Pentru ei am ales două piese, în acord cu evenimentul şi le-am interpretat la chitară: <> şi <>” (25 ian. 2016). În acest ultim exemplu, se poate observa că explicaţia „în acord cu evenimentul” este facultativă, prin urmare şi semnalarea ei printr-o pereche de virgule. Dacă însă a fost pusă prima dintre acestea, era strict necesară şi a doua. Ba chiar era mai puternic mesajul lipsit de virgule: piesele muzicale erau „în acord cu evenimentul”, şi nu alegerea.


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ