Herrenvolk şi Untermenschen

Un banal bâlci cum a fost recentul Festival al mâncării de stradă din Bacău poate căpăta rolul unei hârtii de turnesol la nivel social.

De multă vreme există tendinţa îngrijorătoare a societăţii româneşti de a se împărţi în două mari categorii după modelul nazist: românii superiori, elitişti, care au un nivel de trai cât de cât îndestulător şi românii subumani, ţăranii, ştirbii, cei condamnaţi la munca de jos, care nu pot şi nu vor să evolueze.

Desigur, această împărţire o fac cei care se consideră „Herrenvolk” categoria superioară, poporul de stăpâni care poate decide şi pentru ceilalţi, deoarece, se ştie, „Untermenschen”, suboamenii, sunt conduşi doar de simţuri, nu şi de raţiune. Prin urmare, își zic ei, e de datoria elitei să conducă pleava naţiunii.

Modul în care atât politicienii locali cât şi mulţi cetăţeni au tratat Street Food Festival este definitoriu: practic, în vreme ce, de exemplu, Hramului Bacăului i-a fost interzis orice finanţare publică, ba, mai mult, i s-a interzis amplasarea în zona centrală pe motiv că fumul grătarelor deranjează locatarii, la festivalul de hamburgeri din weekendul trecut, aceste restricţii nu au existat.

Municipalitatea a plătit prestaţia artistică, scena, publicitatea, paza, ambulanţa, fotografiile şi chiar şi veceurile unei manifestări private care a fost lăsată să se desfăşoare în Parcul Cancicov.

Să fim înţeleşi: nu spun că Hramul Bacăului trebuia finanţat din bani publici; cer doar o egalitate de tratament pentru nişte acţiuni private care au ca scop principal obţinerea de profit.

De ce organizatorii de la Hramul Bacăului au plătit totul din banii lor iar organizatorii de la Street Food Festival au cerut şi au obţinut bani publici?

Răspunsul este în diferenţa de percepţie publică a celor două manifestări iar nazismul social se manifestă aici în toată splendoarea sa.

În vreme ce Hramului Bacăului i s-a pus eticheta de manifestare pentru inculţi, pentru beţivi deoarece se cânta muzică populară sau pop şi se bea, în principal, bere, Street Food Festival a fost considerat o manifestare pentru elite, cu mâncare selectă şi băuturi fine, cu muzică „bună”.

Şi pentru că a fost etichetată o manifestare „elitistă” a primit bani de la buget şi loc preferenţial, deşi boxele urlau la câteva zeci de metri de apartamente iar fumul grătarelor se insinua printre blocuri.

Pentru că burgerii la 25 de lei şi cartofii prăjiţi la 10 lei sunt mai „cool” decât micii la 3 lei bucata.

Iar dacă eşti servit de un tânăr cu pălărioară şi bărbuţă, deja îi scuipi seminţe în cap ăluia care primeşte cartonul cu mici de la un grataragiu cu şorţ.

Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității"