O suta de greseli elementare au schimbat istoria lumii, sustine scriitorul/istoricul american Bill Fawcett in cartea sa, ,,100 Mistakes that Changed History”, comercializata de BookDepository.ro. Iata câteva dintre acestea…
In anul 480 i.Hr, civilizatia avea doua mari culturi: a Imperiului Persan, dictatoriala, si a Greciei, care cultiva importanta/valoarea individului. Dorind sa razbune infrângerea tatalui sau de la Marathon, Xerxes, persanul, cu o armata uriasă, purcede razboiul de cucerire a oraselor state-grecesti. De teama, atenienii se refugiaza prin insulele din jur. Atena e cucerita usor. Xerxes continua marsul triumfal spre sud. Grecii isi refac flota in strâmtoarea dintre insula Salamina si tarmul din apropierea Pireului si se pregatesc de lupta. Sicinnus, un sclav grec, servitorul lui Temistocle, ajunge la Xerxes si-i spune ca flota greceasca este in degringolada. Xerxes se grabeste, crezându-l pe sclav, si-i ataca pe greci in dimineata urmatoare. Navele persane, de trei ori mai numeroase, manevreaza anevoie in strâmtoare. Xerxes pierde lupta. Daca Xerxes nu ar fi ascultat de sclavul Sicinnus, opineaza Bill Fawcett, Persia ar fi putut triumfa, iar leganul civilizatiei occidentale ar fi devenit o provincie oarecare a unei culturi orientale.
Cea mai importanta cauza a caderii Imperiului Roman ar fi fost decizia magistratilor (aprox anul 30 d.Hr.) de a de a distribui apa din apeducte, catre cei peste un million de locuitori ai Romei, prin tevi de aluminiu (ieftine, usor de realizat/instalat). Din nefericire, apa astfel transportata a afectat grav sanatatea populatiei. Specialistii de astazi spun ca efectele ar fi fost multiple: de la afectarea sistemului nervos, pâna la cresterea tensiunii arteriale, vatamarea rinichilor si avortul spontan etc. Nu lipsesc nici cei care afirma ca aparitia unor ,,imparati nebuni”, gen Caligula, care şi-a ridicat calul la rang de senator, a fost cauzata de acest fenomen. Aceasta nefericita solutie tehnica ar fi slabit mult Imperiul Roman, aruncându-l in destranmare.
In 1928, Alexander Fleming a uitat sub un geam deschis o placa Petri care continea bacterii din genul Staphylococcus. Atunci când Fleming si-a dat seama de greseala, placa prinsese mucegai. A avut inspiratia geniala de a o studia, din curiozitate, la microscop si a descoperit ca mucegaiul omora bacteria Staphylococcus. Greseala care a dus la descoperirea mucegaiului in laborator i-a oferit lui Fleming sansa istorica de a realiza penicilina, primul antibiotic, medicamentul care a salvat milioane de vieti.
Bill Fawcett crede ca Zidul Berlinului a cazut dintr-o greseala. La presiunea Occidentului, dar si ca urmare a ,,sugestiilor” lui Gorbaciov, spre sfârsitul lui 1989, R.D.G. permite est-germanilor sa calatoreasca, via Cehoslovacia, in Germania occidentala. Pe 9 noiembrie, Günter Schabowski, purtator de cuvânt al celor din Politrub, in timp ce sustinea o conferinta de presa, la televiziunea centrala, in fata jurnalistilor occidentali, a primit din culise un bilet pe care scria ca germanii din Est vor putea traversa direct granita catre Germania occidentala. Mesajul nu continea detalii. Cert este ca autoritatile est-germane nu aveau de gând sa deschida, nici chiar sub control strict, granita catre Vest. Surprins de continutul biletului, Günter Schabowski i-a dat citire. Un ziarist italian l-a intrebat când vor intra in vigoare noile reguli. Luat de val, Schabowski a spus: ,,Din câte stiu, sunt valabile de acum, fara intarziere”. Peste câteva minute, punctele de trecere din Zidul Berlinului au fost luate cu asalt. Surprinsi, granicerii est-germani au intrat in panica. Guvernul est-german tacea. Granicerii au cedat, au deschis punctele de trecere din zid. Ceea ce n-au putut realiza guvernantii a realizat gafa unui purtator de cuvânt…
,,100 Mistakes that Changed History”, o carte care nu trebuie ratata. Cine crede ca istoria este scrisa de ratiunea impecabila are, dupa citirea acesteia, suficiente motive de a se desparti de aceasta convingere…
