Grecia pe muchie de cutit

    0

    Au trecut exact cinci ani de când Grecia s-a integrat în mecanismul european de sprijin în colaborare strânsa cu Fondul Monetar International (FMI). În acea perioada de timp datele financiare principale dar si critice ale tarii erau urmatoarele: La finele anului 2010 Produsul Intern Brut (PIB) se ridica la 222,151 miliarde. Datoria publica era 148,3 % ca procent al PIB. Somajul se ridica la 12,5 %. Procentul grecilor care traiau sub limita saraciei (venit sub 60% din venitul national mediu disponibil) era de 27,6 0/0.

    Politica de austeriatate extrema aplicata tarii din ordinul creditorilor internationali în toti acesi ani a înrautatit mai mult realitatea financiara sociala.

    Astfel, astazi P IB s-a redus la 186,54 miliarde. Datoria publica a urcat la 176% ca procent al PIB. Somajul s-a ridicat spectaculos la 26%, Iovind mai ales tinerii, multi dintre care cu studii stralucite au fost nevoiti sa emigreze în strainatate.

    În aceasta conjunctura critica talente astfel pierduite ar fi putut ajuta tara. Procentul grecilor ce traiesc sub limita saraciei este de 34,6 % sau 3.795.100 de persoane.

    În baza datelor expuse mai sus, oricine poate da seama ca programul de consolidare bugetara intr-o tara aflata deja în recesiune înainte de anul 2010 a esuat total si nu este deloc rational, din punct de vedere economic social, sa se continue aplicarea sa.

    Aceasta politica bugetara restrictiva si masurile de austeritate formeaza o spirala letala datorie- recesiune- austeritate ce exclude orice perspectiva de dezvoltare.

    Astfel, insistenta observata în aplicarea ferma a programului de austeritate extrema din partea creditorilor va avea intr-adevar efecte tragice pentru tara. Va conduce la o catastrofa economica totala ce nu se va putea vindeca timp de decenii la o criza umanitara de necrezut pentru nivelul Europei postbelice.

    Numarul oamenilor fara locuinta loviti de saracie, care au aparut deja pe strazile Atenei, va crese rapid. Sinuciderile datorate disperarii dezamagirii create de lipsa posibilitatii de suprvietuire vor continua ritmul frenetic de cresere. Copiii care lesina la scoala din cauza subnutritiei vor deveni o imagine obisnuita în viata de zi cu zi.

    Întrebarea principala care se pune în aceasta perioada critica este ce trebuie facut pentru ca Grecia sa iasa din tunelul întunecos al adâncii crize financiare si sa porneasca pe calea luminoasa a dezvoltarii a progresului.

    În primul rand, datoria aflata pe umerii economiei elene este uriasa, insuportabila si nu se întrezareste posibilitatea achitarii ei. Deci trebuie searsa cea mai mare parte a valorii ei nominale, astfel încât greutatea creditului sa se restrânga la o valoare sub 100% pentru a deveni viabila, printr-o tehnica care în acelasi timp nu va pagubi celelalte popoare europene. Achitarea datoriei ramase trebuie legata de „Clauza dezvoltarii”, astfel încât datoria sa se acopere ca urmare a dezvoltarii nu datorita unui eventual excedent bugetar.

    În al doilea rand, este necesara restructuarea productiei tarii axata pe: a) echilibrarea viabila a balantei curente de plati prin intermediul schimbarii gamei produselor realizate în tara, dând astfel vigoare, prin orientarea spre export, multor ramuri ale economiei elene. b) industrializare prin aplicarea unei politici industriale pe termen lung prin dezvoltarea cercetarii locale si fabricarea unei game largi de produse cu înalta valoare adaugata. Sectorul de prelucrare este deosebit de critic deoarece este imposibil ca o tara sa spere sa urce în lantul de valori în diviziunea globala a muncii fara crearea bazei necesare de prelucrare care include în primul rând fabricarea de produse industriale finite. c) punerea unui accent deosebit pe turism, la care Grecia dispune de un puternic avantaj comparativ, dar si pe transportul maritim — Grecia are cea mai mare flota comerciala în lume – desigur pe agricultura pentru acoperirea necesitatilor sociale de baza d) exploatarea eficienta a materiilor prime- cum este bauxita din care se produce aluminiu- a eventualelor mari zacaminte de petrol atât din Marea Egee cât în Marea Ionica.

    In al treilea rand, este necesara cladirea unui stat modern eficient si rational ce va functiona cu onestitate si nu va pune nenumarate obstacole birocratice în fata dezvoltarii activitatilor de afaceri, precum lupta eficienta cu „Hydra” coruptiei evaziunii fiscale, încât sa fie anulate efectele financiare, sociale politice multiple pe care le produce sa fie atribuita dreptatea fiscala.

    Efectele financiare sunt legate pe de-o parte de prejudiciile finantelor statului iar pe de alta parte de influentele negative asupra sectorului privat.

    Atunci când se consolideaza conceptia ca numai prin mita data persoanelor ce detin functii cheie în administratia publica se poate ajunge la obtinerea rezultatului dorit, investitiile sunt descurajate, concurenta sanatoasa se altereaza întreprinderile care nu participa la astfel de actiuni ilegale imorale sunt condamnate sa se ofileasca.

    Impactul social politic al coruptiei este deasemenea foarte serios.

    Coruptia creeaza cetatenilor nemultumire, descurajare si un sentiment intens de prabusire a valorilor. Se consolidaza conceptia ca nimic nu functioneaza corect ca cetateanul cinstit este nedreptatit. Institutiile sunt subminate destabilizate in final, în ochii cetatenilor, regimul democratic este defaimata. Instituirea imediata a unui sistem fiscal just ce nu va încuraja sau scuza evaziunea fiscala, va contribui hotarâtor la crearea constiintei fiscale a contribuabilior deci la creserea importanta a veniturilor publice.

    Aceste puncte de vedere trebuie puse în practica fara întârziere astfel încât Grecia sa iasa din starea de coma creata de recesiune, sa fie condusa la mult dorita lumina a dezvoltarii departe de politicile salbatice tara iesre bazate pe austeritate aplicate pâna acum, politici ce constituie vârful de lance al capitalismului financiar în încercarea lui de a se mentine suveran intr-o perioada de criza capitalista generalizata.

    Cetatenii europeni pe de alta parte trebuie sa fie solidari cu drama poporului grec, care a fost transformat în ultimii ani în cobai, dat find ca majoritatea covârsitoare a banilor împrumutati de sectorul public elen, nu ajunge la contribuabilii greci ci la banci fie pentru achitarea datoriilor, fie pentru recapitalizarea bancilor elene, recapitalizare al carei cost, în mare masura, cade pe umerii contribuabililor.

    În concluzie, Grecia nu rezista sa mai continue politica de austeritate, pentru ca a atins ultimele limite, dat fiind ca atât nivelul de trai cât si demnitatea poporului grec s-au prabusit în final acest lucru trebuie înteles de catre creditori.

    Altfel, momentul conflictului rupturii nu va întârzia.

    Isidoros Karderinis

    Isidoros Karderinis s-a nascut la Atena în 1967. Este romancier, poet, economolog cu studii postuniverstare în economia turismului. Articolele sale a fost republicate în ziare, reviste site-uri din întrega lume. Poeziile sale au fost traduse în limba franceza. A publicat sapte carti de poezii si doua romane


    Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

    LĂSAȚI UN MESAJ