Garda Financiara nu mai este ce a fost. De la infiintare, an de an, i s-a retras din competente. Primul care a taiat o halca din statutul initial al Garzii a fost Florin Georgescu, fostul ministru al Finantelor. Prea isi bagau comisarii nasul pe unde nu ar fi trebuit. Si au fost trimisi in piata sa controleze legaturile de marar si patrunjel. Altii, mai cu mot, au introdus garda in Autoritatea Nationala de Control. Aici si-a pierdut identitatea. Dupa ianuarie 2005, Garda Financiara a trecut iar la Ministerul Finantelor. In toate tarile europene Garda Financiara, Garda economica, indiferent de denumire, este autoritatea suprema de control al evaziunii fiscale, al incalcarii legilor si Codului fiscal. Intr-o tara aflata in tranzitie nesfarsita, unde evaziunea fiscala a depasit in mai multi ani 50 la suta din PIB, nu s-a gasit o formula clara pentru controlul activitatilor financiare ilegale. Functioneaza si astazi mai multe institutii cu aceleasi atributiuni, se calca pe bombeuri inspectorii, controlorii, comisarii si nimeni nu are in fata dimensiunea reala a evaziunii fiscale. Cele doua mari domenii susceptibile, dar si dovedite a fi teren pentru a eluda legile, prelucrarea si distribuirea produselor petroliere, exploatarea, prelucrarea si transportul materialului lemnos nu si-au gasit un numitor comun in legislatia romaneasca. Fiecare guvernare a emis legi, ordonante, insa, ca un facut, mereu au ramas portite pe unde economia subterana circula in voie.
Bilant aproximativ
Comisariatul Regional Bacau al Garzii Financiare a prezentat ieri presei un bilant pe primele 11 luni ale anului 2005, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2004. Ca o prima concluzie: aceleasi infractiuni, aceeasi oameni, aceleasi tehnici si metode. Comisarul sef adjunct al Comisariatului, Pavel Albu, spunea ca in 2005 institutia a urmarit prin controalele stabilite de Garda centrala, prelucrarea si desfacerea produselor petroliere, circulatia materialului lemnos, circulatia produselor agricole, folosirea banilor din fondurile comunitare, cat si legalitatea jocurilor de noroc.
In 2005 au fost intreprinse 3.274 de actiuni de control si au fost aplicate 2.918 sanctiuni. Valoarea amenzilor depaseste 26 miliarde de lei, iar al confiscarilor 78 miliarde de lei. Fata de anul trecut, a crescut numarul sesizarilor penale, de la 43 , la 67 in 2005. Valoarea prejudiciilor certe inscrise in sesizarile penale se ridica la 93 miliarde de lei. Valoarea sumelor incasate efectiv de garda este de 26.315 miliarde de lei, iar sumele atrase la buget se apropie de 200 miliarde de lei.
Dezastrul continua
De 15 ani nu s-au gasit parghiile legislative pentru stoparea taierii ilegale a padurilor din judetul Bacau. S-a umblat doar cu surogate. Controale de care stia toata lumea, posturi fixe de jandarmi, politisti si padurari, ocolite cu maestrie de infractori, amenzi pe care nu le plateste nimeni. Beschia, joagarul, gaterul, toporul si securea au functionat an de an, luna de luna, zi de zi, 24 de ore din 24. In 2005, comisarii Garzii Financiare au confiscat contravaloare a 11. 000 mc de material lemnos, iar alti 22.000 mc fac obiectul cercetarii in vederea stabilirii obligatiilor fiscale. Sunt, iata, 33.000 mc comercializati ilegal numai in 2005, ceea ce reprezinta, afirma reprezentantii ROMSILVA, programul annual de exploatare a regiei bacauane. Principala sursa este furtul din padurile private, iar o parte importanta din materialul lemnos provine de la “spalatori”. Sunt persoane care acumuleaza lemn, pe care il vand unor societati, prin acest procedeu afacerea capata un temei legal. Nu este exclus, afirma reprezentantii Garzii Financiare ca o parte din lemnul aparut pe piata ilegal sa provina de la societati care au licenta de exploatare, altfel nu se explica diferenta dintre cantitatea contractata si cea efectiv aflata pe piata.
Ca si in anii precedenti, sesizarile Garzii catre parchete stau cu anii in diferite termene sau nici nu au ajuns in instante, astfel ca sume importante care ar fi trebuit sa intre in visteria statului ratacesc aiurea, cei implicati ii rotesc si fac pui.
In editia urmatoare, cazuri celebre de evaziune fiscala.Scris de Gheorghe BALTATESCU
