Ziarul DESTEPTAREA si-a desemnat câstigatorii Premiilor pe anul 2013. Intr-o atmosfera intima, de sarbatoare, la Café du Teatre a avut loc ceremonia de decernare a prestigioaselor premii ce au devenit o traditie a ultimilor 18 ani.
Printre premianti s-au numarat elevi, profesori, oameni de afaceri, artisti, membri ai unor organizatii neguvernamentale, persoane din administratia publica.
Cu totii, membri ai comunitatii bacauane, alaturi de care Trustul Media Desteptarea a fost, este si va continua sa fie cu aceeasi daruire.
Dragos si Adrian Mihalache. Un business realizat “cu pasi mici”
Traind intr-o lume in care reusesc mai ales cei care sunt flexibili si se adapteaza cerintelor vremii, doi tineri cu obârsii in mediul rural si-au spus ca merita sa riste demarând o afacere noua. Domeniul in care doreau sa investeasca timp, munca si bani era agricultura, desi nu aveau nici bani, nici experienta.
Unul este economist si are o sala de fitness in Bacau, iar celalalt e profesor de engleza in Plopana. Fiind veri, au mostenit impreuna un teren si au decis sa-l valorifice infiintând o livada de meri. Singuri si-au scris proiectul, singuri au hotarât pe ce soiuri vor merge si câti bani vor imprumuta pentru cofinantarea investitiei. Tinerii au depus proiectul la Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP) Bacau, dar punctajul obtinut nu a fost suficient. A doua oara, proiectul a fost selectat spre finantare si au primit, din fonduri europene, 47.492 de euro, din cei 79.154 de euro necesari, diferenta acoperind-o printr-un imprumut bancar. “Foarte important a fost sprijinul parintilor.
A contat desigur si cel al bancii, dar fara ajutorul parintilor nu am fi reusit”, marturiseste Adrian Mihalache. Si acum, vorbind despre ferma lor, Adrian si Dragos Mihalache nu-i spun afacere, ci, precauti, “o incercare”. Din banii primiti in urma cu doi ani, prin OJPDRP, au achizitionat portaltoi de Red Delicious si Golden Delicious de la un producator din Italia, au realizat un sistem de irigare prin picurare, un put adânc de 80 de metri, pompa care aduce apa in livada, bazinul colector, au cumparat spalieri, o plasa antigrindina, panourile fotovoltaice care asigura energia, tractorul, remorca si prasitoarea. Pe lânga bani, a fost si este inca nevoie de foarte multa munca. Anul acesta, au fost rasplatiti cu mii de mere dulci si zemoase.
Se acorda premiul Desteptarea 2013 domnilor Dragos Mihalache si Adrian Mihalache, tineri fermieri, pentru perseverenta dovedita in infiintarea livezii din Plopana si pentru curajul de a investi intr-un domeniu riscant si care presupune foarte multa munca.
Adrian Mihalache a absolvit Facultatea de Stiinte Economice si a lucrat ca economist intr-o firma din Iasi, timp de un an, apoi a revenit in Bacau si a demarat “un mic business” in domeniul comertului. In urma cu trei ani, a deschis o sala de fitness pe care o administreaza impreuna cu sotia. Afacerea a suferit, insa, din cauza crizei. Livada din Plopana e o alternativa si Adrian spera ca va fi o afacere rentabila pe termen lung.
Dragos Mihalache a absolvit Facultatea de Filologie si este profesor de limba engleza in scolile gimnaziale din Ruseni si Plopana. Isi iubeste profesia, ii iubeste pe elevi, dar s-a gândit ca e pacat sa locuieste la tara si sa nu faci agricultura. In urma cu cinci ani, a decis ca pamântul mostenit de la bunici trebuie valorificat si a inceput sa caute informatii privind fondurile europene. Asa a descoperit programul destinat “Tinerilor fermieri”.
“Am tot citit in ziare despre posibilitatea de a accesa programe europene si despre agricultura, in general, si in 2008 am depus, impreuna cu Dragos, un proiect. Nu a trecut, atunci, deoarece nu a avut suficiente puncte. In 2010, am incercat din nou si, spre bucuria noastra, a fost selectat.”
Ec. Adrian Mihalache
“Incercam sa dezvoltam afacerea, inaintând cu pasi mici. In perspectiva, ne-am dori sa construim un depozit pentru pastrarea merelor. Fara depozit, nu poti avea succes in domeniul acesta.”
Prof. Dragos Mihalache
Florin Grapa. A pus Bacaul pe harta voleiului european
Fara el, voleiul feminin bacauan din ultimul sfert de veac ar fi avut cu totul o alta istorie. Una ilizibila. Scrisa cu litere marunte si chinuite. Asta daca s-ar fi invrednicit sa o scrie careva.
Fara el, Stiinta Bacau ar fi avut, probabil, soarta unei echipe mici. O navetista intre primele doua divizii. Cu victorii putine si cu griji multe. Ca Universitatea Cluj, Braila, Lugojul, Craiova, Penicilina Iasi si lista poate continua.
Fara el, Stiinta n-ar fi indraznit sa spere la titlul de campioana. Iar daca ar fi facut-o, in cel mai fericit caz s-ar fi bucurat de o glorie efemera. Precum RATB Grundfos, Rapid Bucuresti, Metal Galati sau Tomis Constanta. Echipe care au atins cerul si au disparut apoi in albastrul sau.
Fara el, Stiinta nu ar fi fost Stiinta. Adica tripla campioana a României, in 1998, 2005 si 2013 si o prezenta constanta, an de an, vreme de mai bine de doua decenii in competitiile europene, de la Liga Campionilor, la Cupa CEV sau Challenge Cup.
Cu el, insa, totul a fost posibil. Si victoriile, si grandoarea, si continuitatea.
El, Florin Grapa a reusit sa transforme Bacaul in capitala voleiului feminin din România si sa ne faca pe noi toti, partasi la succese interne si internationale asa cum nu mai cunoscusem de la o alta echipa de legenda a Stiintei, cea de handbal feminin. In acesti ultimi 25 de ani, echipa de volei feminin a Stiintei a schimbat zeci de generatii de jucatoare, dar si-a pastrat calitatea jocului, foamea de trofee si antrenorul. Un antrenor al carui nume este sinonim cu performanta. La nivel intern, dar si la nivel international. Un antrenor care, in urma cu un sfert de veac s-a apucat sa scrie istorie cu o echipa fara de istorie.
Se acorda premiul Desteptarea 2013 domnului profesor Florin Grapa pentru o cariera de exceptie in antrenorat, incununata cu eventul campionat – Cupa României in sezonul voleibalistic 2012-2013
Mariana Boghiu. „Daca iti place ceea ce faci nu vei simti niciodata ca muncesti din greu”
,,Daca iti place ceea ce faci atunci când muncesti, nu vei simti niciodata ca muncesti din greu’’. Aceasta cugetare, care ne vine de la un intelept din indepartata China, a fost si este modul de a gândi si de a aplica a unei tinere femei din Bacau, care a reusit in viata, devenind intr-un timp relativ scurt una dintre cel mai cunoscute si apreciate femei de afaceri, intr-un domeniu in care nu se poate plânge de lipsa concurentei.
Consecventa principiilor economiei de piata, dar si a unora care ii pun in valoare spiritul intreprinzator, tenacitatea, dublate de un altruism specific celor care pun semnul de egalitate intre reusita proprie si sprijinul celui de lânga tine, omul despre care vorbim conduce, pe lânga propria afacere si destinele unei organizatii, eminamente feminina, care face pare din marea familie mondiala rotaryana, a celor pentru care a darui inseamna a iubi.
Daca saloanele de infrumusetare, afacerea in care a investit cu perseverenta pricepere, dragoste si daruire, pentru ca trupul, inima si sufletul sa traiasca in deplina armonie, i-au adus acea stare materiala si de confort binemeritate, motivata de principiul universal al voluntariatului: nu conteaza cât daruiesti, ci câta dragoste investesti in acel gest, a reusit sa adune la un loc oameni de afaceri, personalitati din diferite domenii a caror notorietate este mai presus decât marimea conturilor in banca, astfel ca organizatia pe care o conduce – Inner Whell (“inelul interior”) – sa devina si in Bacau un nume sinonim cu a darui.
Impreuna cu prietenele si colegele din clubul Inner Wheel, din bani proprii si din donatii a infiintat si a dotat, in spitale si asociatii, mai multe camere senzoriale, adevarate laboratoare de comunicare si dezvoltare a abilitatilor la copiii cu dizabilitati, dotate cu cea mai moderna tehnica si tehnologie, menite sa aduca alinare, bucurie si zâmbete pentru zeci de copii si familii din Bacau. Un alt proiect important al IW Bacau a fost desfasurat si finalizat in acest an, prin achizitionarea din strainatate a unei truse utilizata in laparoscopia pediatrica, care a fost donata Sectiei de Chirurgie si Ortopedie Pediatrica a Spitalului de Urgenta Bacau, dar si renovarea integrala a unor saloane din aceeasi unitate medicala. Este exemplul prin care reusita din viata personala se implineste cu cea a comunitatii, acolo unde fericirea si suferinta au nevoie de solidaritate.
Se acorda Premiul DESTEPTAREA 2013 doamnei Mariana Boghiu, patron si manager al saloanelor Belle Marie, presedinte al clubului Inner Whell Bacau, pentru reusita in afaceri, management performant si promovarea ideilor de voluntariat in viata comunitatii.
Valentin Mirzac: Omul sfinteste locul!
Se spune ca omul sfinteste locul, iar in Colonesti, o comuna din extremitatea estica a judetului, adevarul acestui proverb a fost dovedit. Omul despre care vorbim a primit putini bani de la stat, in mandatele trecute, dar a stiut sa-i gospodareasca bine si a reusit sa schimbe radical fata acestei localitati despre care multi afirmau ca e cea mai saraca din judet, spre iritarea locuitorilor.
Poate pentru ca este un bun gospodar, poate pentru ca e serios si inimos, a reusit sa atraga alaturi de comunitatea din Colonesti parteneri de nadejde. Asa a reusit sa construiasca Monumentul Eroilor, alaturi de care se fotografiaza oaspetii din Saint Leu la Forêt, cei care au donat comunei un microbuz scolar, sa pietruiasca toate drumurile din comuna si sa moderrnizeze târgul, astfel incât, acum, este dotat cu instalatie de apa, cabinet veterinar si grup sanitar. Si pentru ca o comuna are nevoie si de “spirit”, a transformat moara boierului Gheorghe Apostoleanu in camin cultural, renovând cladirea cu cei 80.000 de euro pe care i-a obtinut de la Compania Nationala de Investitii, apoi a construit o primarie noua pentru ca, desi se afla la marginea judetului, comuna Colonesti e vizitata des de straini, care nu sunt chiar straini, ba mai degraba prieteni, de vreme ce au facut atâtea pentru aceasta comunitate.
Si tot pentru situatiile in care vin oaspeti sau se organizeaza festivitati, in centrul comunei a fost amenajata o piateta cu banci si o fântâna arteziana. Din bugetul local, au fost construite trei parculete si o baza sportiva, cu gazon, pentru fotbal si handbal. Iar ca sa nu fie la mâna agentilor economici, primarul a cumparat un Lamborghini. Un tractor Lamborghini! Iarna il foloseste la deszapezire, iar vara, la transportul materialelor si al lemnelor. Dar pentru oameni, cel mai important lucru e ca primarul se gândeste la viata si la sanatatea lor.
Pentru copiii defavorizati exista doua centre de zi, unul realizat in parteneriat cu DGASPC Bacau, iar altul cu UNICEF, iar pentru vârstnicii si adultii bolnavi, un serviciu de ingrijire la domiciliu, infiintat de FSC si CL Colonesti. Dupa cum se vede, parteneriatul e omniprezent la Colonesti. Ultima investitie realizata cu sprijinul unor prieteni a fost inaugurata in august 2013 si a costat 60.000 de euro. E vorba despre un dispensar uman modern, care a fost construit pe terenul oferit de primarie, cu banii Asociatiei Betania si prin munca voluntarilor olandezi.
Se acorda premiul Desteptarea 2013 domnului Valentin Iancu Mirzac, primarul comunei Colonesti, pentru stradania sa de a rezolva problemele comunitatii si pentru implicarea in numeroase parteneriate care au permis dezvoltarea de servicii si investitii.
Ion I. Banica: „Intreaga viata mi-am daruit-o scenei”
„Activitatea corului de camera ATENEU, desi extinsa pe aproape un secol, incepe de fapt in 1971, odata cu venirea in formatie a profesorului Ion Banica. Tip volitiv, de exceptie, de o tenacitate demna de invidiat, cu o dragoste exemplara pentru locul pe care il slujeste, a implinit un colectiv muzical coral, ce si-a insusit de la an la an trasaturi de talie nationala si internationala.”
Nimeni altul nu putea sa faca aceste aprecieri decât unul dintre cei mai mari muzicieni ai tarii – este vorba de Marin Constantin, regretatul dirijor al Corului Madrigal, iar Arthuro Sacheti – dirijorul Corului de Camera din Roma scria: “Am fost frapat la Corul ATENEU de fuziunea vocilor, de culoarea cântului si minunatul repertoriu.”
Prestigioasa formatie corala ATENEU a fost infiintata ca un cor al profesorilor si educatorilor in anul 1923, implinind astfel anul acesta 90 de ani de activitate, parintele lui fiind marele dramaturg bacauan Ion Luca. 11 dirijori s-au perindat la pupitrul coralei bacauane, unul dintre cei mai reprezentativi, care il conduce de peste 40 de ani, este profesorul Ion Banica. Dâmbovitean la origine, profesorul Banica si-a gasit locul si rostul in Bacau, dupa ce si-a facut ucenicia cu mari dirijori ai României, preluând Corul ATENEU in anul 1971, ducându-l in anii ce au urmat, cu talent, munca neobosita, dragoste si sacrificiu de pe scenele bacauane, pe marile scene ale lumii.
A triumfat la ATENEUL bucurestean, in concursuri si concerte din tara, devenind in toti acesti ani ambasadorul neobosit al valorilor culturale, un mesager de inalta tinuta al culturii nationale, fiind ovationat si apreciat in Italia, Germania, Franta, Grecia, Austria, Republica Moldova, Polonia, Cehia etc., vitrina Coralei stralucind de medalii, diplome si premii. Secretul longevitatii corului bacauan, al profesorului si dirijorului Ion Banica au fost si sunt marea pasiune pentru muzica corala, exigenta, tenacitatea, profesionalismul membrilor formatiei, calitatea si diversitatea repertoriului, incepând cu creatiile românesti de exceptie si pâna la capodopere ale muzicii universale, culminând cu Regina lui Motzart: Misa Incoronarii, si, nu in ultimul rând, dragostea de care este inconjurat de public.
Rolul artistului, spune maestrul Ion Banica, este pe scena, scena careia i-a daruit intreaga viata, inima si sufletul sau mare si generos, numele lui fiind legat pentru vesnicie de extraordinara Corala ATENEU, care, cu toate greutatile din ultimii ani, se indreapta, sub bagheta Maestrului, spre un secol de existenta si de muzica.
Se acorda Premiul DESTEPTAREA 2013 profesorului si dirijorului Ion I. Banica, pentru exceptionala si fecunda activitate de peste 40 de ani la pupitrul Corului ATENEU din Bacau
Laura Manoliu si Ion Ciobanu: Doua repere de exceptie
Laura Manoliu, zodia Racului (25 iunie, 1992). Ion Ciobanu, zodia Săgetătorului ( 5 decembrie,1986). Ambii sunt băcăuani, absolvenţi ai unui brand naţional: Colegiul Naţional „Ferdinand I”. Laura Manoliu este studentă la Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, anul III, licenţă în Telecomunicaţii şi Sisteme de Telecomunicaţii. Ion Ciobanu este absovent al Universităţii Politehnica Bucureşti, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, doctorand în anul al II-lea, la Toyohashi University, Japonia, cercetarea sa fiind centrată pe pe sisteme şi reţele neuronale. „Dacă vrei să ai succes: Pricepe-te la ceea ce faci, Iubeşte ceea ce faci şi Ai incredere în ceea ce faci, DAR CU ADEVĂRAT!!!”. Acesta este moto-ul Laurei Manoliu. Moto-ul lui Ion Ciobanu: „E mare meşteşug să fii om!” Laura are ca hobby ski-ul şi călătoriile, Ion este îndrăgostit de istorie.
Ambii au o pasiune comună: cercetarea ştiinţifică şi tehnică în domeniul astronauticii. Sunt membri ai echipei REXUS, compusă din studenţi şi doctoranzi români care studiază în ţară şi străinătate, echipă care are care moto un gând al lui Henry Ford: „A fi împreună este un început. A rămâne împreună este un progres. A lucra împreună este un succes!”
Performanţele amândurora sunt premiere aplaudate de elita mondială a aastronauticii. Au cucerit laurii la Concursul internaţional „NASA Lunabotics Competition” – Kennedy Space Center, Florida – USA, cu echipa „Coandă”, pentru construirea unui robot autonom care este capabil să excaveze, într-un anume timp, o cantitate cât mai mare de sol lunar, trecând peste obstacole. În Programul de cercetare REXUS/BEXUS (Rocket/Baloon Experiment for University Students), propunerea de experiment pentru lansarea cu racheta REXUS 16 a unei tehnologii revoluţionare – topirea şi lipirea aliajelor de titaniu cu aluminiu, în vederea sudurii în spaţiu cu o diodă laser de 25W, în miligravitaţie – a cucerit din nou prima treaptă a podiumului. Elita mondială a astronauticii i-a încununat cu Premiul „Hans von Muldau Team Award for the Best Team project”, la Congresul Internaţional al Astronauticii, desfăsurat în septembrie 2013, la Beijing, China. Anul viitor, în aprilie, de la Kiruna, Suedia, cei doi vor participa, alături de celalţi membri ai echipei REXUS, la lansarea rachetei REXUS 16, care va duce în Cosmos experimentul amintit.
Laura Manoliu şi Ion Ciobanu, două repere de excepţie ale unor mari îndrăzneli şi reuşite. Vom trăi într-o lume mai bună şi pentru că există oameni ca Laura Manoliu şi Ion Ciobanu.
Li se acordă Premiul „Deşteptării”, pentru pionierat mondial recunoscut în domeniul cercetării tehnico-ştiinţifice, în astronautică.
(Premiul acordat lui Ion Ciobanu a fost ridicat de Vasile Stoica, profesorul de matematica din „Ferdinand I”)
Mihai Simionescu: „Sacrificiul si solidaritatea fac parte din gena pompierului”
A terminat liceul teoretic in 1976. A urmat apoi Scoala Militara de Ofiteri Activi a Ministerului de Interne, arma pompieri, pe care absolvit-o in 1979. Tot atunci a fost repartizat la Grupul de Pompieri al muncipiului Bucuresti.
Acolo a participat si la o interventie de amploare, când o cisterna aflata pe calea ferata, incarcata cu amoniac de concetratie peste 90 la suta, a explodat. O misiune dificila. Atunci a fost si “botezul” in cariera sa. Dupa 4 ani a fost mutat la Grupul de Pompieri Bacau. In 1983 era locotenent major. In 1988 a sustinut examen la Academia de Inalte Studii Militare, pe care a absolvit-o in 1990. Revolutia l-a prins in Capitala. In perioada 1994-1998 a urmat si cursurile Facultatii de Drept a Universitatii „Al.I.Cuza” Iasi, iar in 2000 am urmat si un curs de management la Centrul de Studii Postuniversitare Ministerului de Interne. Ca oftter, dupa venirea in Bacau a indeplinit functia de loctiitor comandant de companie, apoi ofiter de Stat Major, activând ca adjunct al comandantului.
A fost numit comandant al Grupului de Pompieri in anul 2001 si din 2005 a ocupat functia de inspector sef al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta. Tot in acelasi an a primit, prin decret prezidential, Ordinul de “Barbatie si Credinta” in grad de “Cavaler”, iar in 2008, i s-a acordat gradul de “general de brigada” cu o stea. A fost primul general din inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta.
Pâna in 1 decembrie 2013, când a iesit la pensie si a predat stafeta oamenilor pe care i-a avut in subordine ani de zile. “Am lasat acolo o parte din sufletul meu. Satisfactiile au fost maxime”, spune acum generalul de brigada, in rezerva, Mihai Simionescu. Cel care, timp de 37 de ani a lucrat numai in domeniul situatiilor de urgenta. O viata de om. Si o activitate intensa pe care a indeplinit-o permanent cu daruire si profesionalism.
Mouhannad Toron: „Nu vreau sa fac rau”
Mouhannad Toron, zodia Berbecului (7 aprilie 1962), medic primar de chirurgie generală, manager al Spitalului Buhuşi, din anul 2011. Născut în Damasc, Siria, este absolvent al Facultăţii de Medicină din Iaşi. Căsătorit cu o băcăuancă, psiholog, are doi fii care sunt studenţi la Universitatea de Medicină din Bucureşti.
Priorităţile fiinţării sale sunt: Familia, Bolnavul şi Credinţa. Are ca moto un gând minunat: „Finalizarea unui scop este urmată mereu de stabilirea şi realizarea altui scop generos”. Hobby: muzica clasică. Zice: „Copiii mei cântă la pian. E o plăcere, o bucurie să-i ascult!” Este îndrăgostit de două ţări: „Ţin foarte mult la Siria, ţara în care m-am născut. Dar şi România este ţara mea, îi datorez enorm de mult, sunt ataşat de ea, o respect, îi sunt loial, trudesc responsabil în ea”. Dacă nu l-ai cunoaşte, ai crede că este patetic: „Trăiesc pentru bolnav, trăiesc suferinţele bolnavului. Cea mai mare bucurie o trăiesc atunci când bolnavul pleacă pe picioarele lui acasă. Dacă îl revăd sănătos peste un an, peste un timp, bucuria mă inundă”.
Mărturiseşte amar: „Legislaţia precară, birocraţia şi mentalitatea învechită sunt obstacolele cele mai mari. Îmi este, ne este foarte greu să convingem că lumea s-a schimbat, că trebuie să ne schimbăm şi noi; toţi. Pentru c-am insistat în acest sens, uneori, unii m-au < Toate acestea oferă unor secţii şi compartimente ale spitalului veleităţi europene. Faptul că acreditarea spitalului este aşteptată cu optimism justificat reprezintă temeiuri ale acestei aserţiuni. Mouhannad Toron: chirurg foarte apreciat, manager de spital, om de o rară onestitate, consecvent în principii, adversar al rutinei şi incompetenţei. I se acordă Premiul „Deşteptării”, pentru management inovator, responsabil şi eficient.
Aurel Stanciu: Un crez uman si artistic generos
Personalitate armonioasa, echilibrata si complexa, Aurel Stanciu este, in acelasi timp, un dascal de vocatie, dedicat invatamântului artistic, si un pictor de valoare. Creatia sa este originala, are o structura expresiva solida, o riguroasa, profesionista conceptie si un mesaj de actualitate. Pasionat cercetator al culturii traditionale, al vechimii incarcate de rosturi si sens, profesorul este si autorul unei remarcabile teze de doctorat cu titlul „Poarta taraneasca – element specific al arhitecturii populare din Valea Trotusului”. In opera sa picturala, in minunata serie de „Ferestre” si ciclurile „Memoria timpului – Ferestre”, „Sfintii cu ochii scosi”, Cât despre adevaratul sau atelier, s-ar putea spune, pe buna dreptate, ca a fost scoala, Colegiul National de Arta „George Apostu”, unde a vegheat asupra mai multor generatii de elevi, pe care i-a indrumat cu neobosita dragoste pe drumul descoperirii de sine si le-a slefuit talentul. Investitia sa de suflet se numeste Tabara Nationala de Arta „George Apostu” a elevilor de la liceele de profil din intreaga tara, care a avut numeroase editii, desfasurate la Poiana Sarata si la Valea Budului. Si care au fost, pe larg, reflectate in revista „Semn”, aflata sub directia lui Aurel Stanciu.
Este si initiatorul unui alt interesant proiect vizând o noua forma de arta care cuprinde lucrari miniaturale, de dimensiunea unui card. Este vorba despre A.T.C.-uri, prescurtarea de la „Artist Trading Cards”, o miscare raspândita acum in intreaga lume. Micile lucrari nu se vând, ele fiind doar o forma de comunicare, de schimb intre artisti.
Iar ambitia invataceilor domnului profesor, participanti la recentele editii ale Taberei „George Apostu”, de a-si inregistra expozitiile de ATC-uri in Guiness Book este una cu totul si cu totul laudabila. Aurel Stanciu pare un etern adolescent plin de elanuri, molipsit de energia, vitalitatea si entuziasmul elevilor sai.
Pe care-i ocroteste cu infinita atentie si mare generozitate, neingaduind nimanui sa le fure visul, sa le taie aripile. Pictorul si profesorul Aurel Stanciu, doctor in Arte, are un viguros crez artistic, o calda, generoasa umanitate, pledând pentru frumos si nobletea spiritului.
Ana Cucu: „Sunt un adept al administratiei publice moderne si responsabile”
Când vorbim de administratia publica ne duce gândul imediat la birocratie, la tone de hârtii, la o lupta surda intre functionarul statului si cetatean. Sunt insa oameni care, prin educatie, stiinta, profesionalism si responsabilitate au pus la temelia activitatii din administratie talent, vointa, amabilitate, diplomatie si respect fata de parteneri, transformând munca intr-o adevarata arta, arta de a fi util, loial functiei si cetateanului, beneficiarul actului administrativ. Sunt oameni care nu ocupa zilnic ecranele televizoarelor sau paginile ziarelor, nu iau decizii epocale, insa, prin prezenta, prin munca lor din spatele celor care sunt invredniciti cu functii importante paveaza drumul catre un act administrativ de cea mai buna calitate. Exista, chiar daca vi se parare neverosimil asemenea oameni in administratia bacauana.
A trecut prin doua sisteme politice si de administratie, este de peste 20 de ani in antecamera celor mai importante evenimente si decizii din comunitatea bacauana, este artizanul neoficial al protocolului de prezentare si reprezentare in raporturile prefectului cu mediile economic, social, cultural, de la nivel local si central, a spus si spune bun venit presedintilor de tara, ambasadorilor, ministrilor si cetatenilor care apeleaza la competentele reprezentantului Guvernului in teritoriu. Ana Cucu este din 1989 sefa de cabinet, referent superior, al prefectului judetului, indiferent cine a ocupat acea functie de conducere sI reprezentare.
“Prefectii s-au schimbat, 13 au fost din 1990 si pâna astazi, eu am ramas fidela functiei, responsabilitatilor si competentelor unui prefect, sprijinindu-l, atât cât ma pricep, sa-si indplineasca foarte bine atributiile. Eu nu sunt pusa acolo sa-l incurc. Sunt un fan al administratiei moderne, pusa in slujba cetateanului. Armele mele au fost loialitatea, responsabilitatea, diplomatia, punctualitatea, discretia si arta comunicarii” , marturisea Ana Cucu intr-un interviu publicat in ziarul DESTEPTAREA. Are doi copii minunati, realizati profesional si familial, este bunica, ii place sportul, teatrul si limbile straine.
Se acorda Premiul DESTEPTAREA 2013 doamnei Ana Cucu, referent superior, pentru loialitate, competenta si profesionalism in administratia publica
Curajul lor a salvat trei vieti: Sorin Lazar si Ionut Gheorghioiu Ei sunt eroii nostri. Ei sunt cei care si-au pus viata in pericol intr-o dupa amiaza de joi. Doi tineri simpli, muncitori pe un santier, care i-au salvat pe cei trei supravietuitori ai cumplitului accident de elicopter produs pe 7 martie in acest an. Au actionat robotic, inconstienti, dar cu un singur gând: sa salveze vieti.
Au 28 ani si, respectiv, 27 de ani. Unul dintre ei e casatorit, cu un copil de 3 ani acasa. Ambii sunt din Sascut. Ziua aceea i-a gasit exact in câmpul unde s-a produs tragedia, la nici 300 de metri de impact. Tocmai se pregateau sa plece spre casa, de la serviciu, când, in jurul orei 16.00, au vazut elicopterul care se prabusea. Au salvat trei vieti, necunoscute pentru ei. Trei vieti, la fel de crude ca si ale lor.
Au trait momente de groaza. Au intrat in foc, s-au luptat cu moartea, au inotat prin zapada grea, au pansat rani, au mângâiat chipuri arse pentru a le da speranta, au dat telefoane urgente in cautare de ajutoare, au strigat, s-au rugat. Toate in acelasi timp. Si toate doar pentru a salva vieti nevinovate.
Au vazut iadul pe pamânt. Elicopterul ardea in flacari, pilotii cereau morbid ajutor, iar ei au luptat cu secundele pentru a salva vieti. A lor nu mai conta. Cel putin atunci, in acele clipe de groaza. Si acum, noaptea, in vis, retraiesc acele momente, desi timpul a trecut. Dar imaginea aceea nu o pot uita. Curajul lor a salvat vieti. Trei – una a locotenetului comandor Petru Pricop, a doua a caporalului Doru Nanescu si a treia a capitanului Catalin Balmus. Acum, cei trei piloti si-au reluat activitatea de zbor si asta doar datorita lor. Ei sunt eroii nostri: Sorin Lazar si Ionut Gheorghioiu.
Se acorda premiul Trustului Media DESTEPTAREA domnilor Sorin Lazar si Ionut Gheorghioiu pentru curajul de care au dat dovada, dar si pentru adevarata putere a exemplului in salvarea de vieti.
(Cei doi eroi nu au putut onora invitatia noastra la festivitatea de premiere. Motivul a fost unul cât se poate de justificat. Sotia lui Sorin tocmai a nascut, iar Ionu] i-a fost alaturi, ca intotdeauna).
maiestria de factura clasica, expresia moderna si rafinamentul stiintei compozitionale se intâlnesc in chip fericit.
A lucra in administratie este pentru multi dintre noi sinonim cu functionarul prafuit, mereu pus pe harta, nemultumit de sefi, de munca pe care o face, dar mai ales de sistem.
Avem perceptia ca a lucra in administratia publica trebuie sa detii neaparat functii de conducere, prefect, subprefect, secretar sau director de institutie.
