18 aprilie 2024
ActualitateFetita cu transplant de ficat a fost parasita de tata

Fetita cu transplant de ficat a fost parasita de tata

Sa fii martor, zi de zi, al suferintei propriului copil si sa nu poti sa-i diminuezi suferinta e cumplit. Iuliana Busuioc, o tânara din Poduri, traieste o astfel de drama: fiica sa, Marta, s-a nascut cu o boala ereditara grava: glicogenoza hepatica. La vârsta de un an, dupa multe investigatii, a fost supusa unei operatii de transplant de ficat. Era cel mai mic pacient din România care suporta aceasta interventie.

Copilul a fost operat la Fundeni, de dr. Irinel Popescu si echipa sa. Donatorul a fost Dan, tatal Martei. Interventia nu a rezolvat, insa, toate problemele. Au aparut complicatii (stenoza anastomica), a urmat o noua operatie, apoi o lunga, nesfârsita recuperare in care e nevoie de tratament, materiale sanitare, o dieta speciala si costisitoare.

Toate aceste probleme si faptul ca barbatul nu gasea un loc de munca au adus familia intr-o situatie disperata, explica Iuliana Busuiosc, mama fetitei, in 2013. Datoriile cresteau, iar solutii nu se intrevedeau. Am scris, atunci, despre boala Martei, despre criza familiei, iar semenii au reactionat. Unii au oferit bani, altii un loc de munca tatalui.



“Doar datorii” si lacrimi…

Din nefericire, lucrurile s-au agravat caci Dan si-a parasit familia. Acum, Iuliana ii creste singura pe Antonio, 11 ani, si pe Marta, 4 ani.

“Isi dadea si sufletul pentru copii, la inceput, dar cred ca nu a mai rezistat, a clacat, spune Iuliana. Se zvoneste ca ar lucra in Belgia.”

Ceea ce nu ar fi rau daca i-ar ajuta cât de putin. Din pacate, nu le trimite nici bani, nici mesaje de incurajare. Marta asculta discutia cu privirea pierduta, ingândurata. Nu stiu daca intelege ca nu sunt bani sau e trista din cauza suferintei.

Fetita face frecvent indigestii si are dureri, mai ales noaptea. “Manifesta intoleranta la lactoza si are nevoie de un lapte praf special, care costa 53 de lei/400 g, de vitamine, Linex si Sanzyme pentru digestie, pampers…

Nu vorbeste, din cauza traumei, asa mi s-a spus, si ar trebui sa o duc la psiholog, dar nu-mi permit. Am 670 de lei/luna salariul de insotitor, 91 de lei pensia de handicap si alocatia. Mi-e si rusine sa ma duc toata ziua la primarie”, explica mama. Nu au bani, mâncare, haine pentru iarna, lemne, “nimic, doar datorii!”

Nici cont bancar in care sa puteti face donatii nu au. Daca doriti, totusi, sa o ajutati pe Iuliana si pe copiii sai, ii gasiti acasa, in Poduri, sau la numarul 0751.501.268.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri