Familia, pe toboganul destramarii

0

Ii stiam pe americani ca pe niste fiinte care au un adevarat cult pentru familie. Personaje importante precum George Washington, Thomas Jefferson, Andrew Jackson, James Garfield, Grover Cleveland, Woodrow Wilson, Warren G. Harding, Franklin D. Roosevelt, John Kennedy, Lyndon B. Johnson sau Bill Clinton – care au câstigat campanii electorale mizând si pe mitul familiei – ne-au aratat, cu aventurile lor amoroase, ca acest mit este pe cale de a se spulbera. Potrivit cotidianului Daily Mirror, preluat de Libertatea, George Washington a avut o relatie extraconjugala de pomina cu sotia celui mai bun amic, Thomas Jefferson i-a turnat mai multi plozi nelegitimi uneia dintre sclavele lui. Andrew Jackson a fost acuzat de bigamie, insuratul James Garfield a pacatuit mult cu o ziarista. Grover Cleveland a avut un copil din flori, Roosevelt a avut cel putin trei amante, iar daca e sa-l credem pe Lyndon B. Johnson, cel care si-a aratat organul sexual in Senatul american, acesta a avut mai multe amante decât cuceritorul John F. Kennedy…

Statisticile, chiar cele ale sociologilor americani, confirma ruinarea mitului familiei. Daniel Goleman (“Inteligenta emotionala”, Curtea veche, Bucuresti, 2008, pag. 175) constata ca in casniciile americane care au fost intemeiate in 1890, 10 la suta din cupluri au divortat. Destramarea cuplurilor casatorite in 1920 a fost de 18 la suta, a celor constituite in 1950 de 30 la suta. Pravalirea pe toboganul destramarii a continuat dramatic: 50 la suta in 1970, 67 la suta pentru cuplurile care au spus DA in 1990… Vremurile despre care francezul Jean Baudrillard spunea ca istoria Americii se reduce la albumul de familie incep sa apuna. Paleste din ce in ce mai mult si mitul sociologilor care spun ca familia este AND-ul societatii.

Va mai aduceti aminte de celebrul dialog din serialul american de succes, “Doi barbati si jumatate”? “Charlie: Vedeti, nu e grozav? De aia ne strângem laolalta! Ne certam, ne împacam, dar, în final, iubirea e iubire si familia e familie. Alan: Mai usor cu vinul, Charlie…”

Intr-un studiu elaborat de Mark H. Davis si H. Alan Oathout, “Mentinerea satisfactiei intr-o relatie romantica: empatie si compotenta relationala”, semnalele de alarma vin mai ales din orizontul neputintei de a gestiona emotional problematica familiei. Fireste, rupturile dramatice in relatia EL-EA nu au, mai ales in tarile bântuite de saracie si anarhie morala, doar aceasta cauza. Uneori, destramarea cuplurilor oficiale este privita cu toleranta chiar in medii considerate intolerante din acest punct de vedere. Stiut este ca Biserica Catolica nu accepta decât foarte greu divortul. Iata ca Papa Francisc afirma ca exista si imperative de natura morala care fac divortul sa fie mai putin rau. Suveranul Vaticanului face trimitere la suferintele cauzate mai ales copiilor si sotiilor in unele familii. Fireste, Papa ar putea fi contrazis la viitorul congres al cardinalilor, dar perspectiva pe care a deschis-o nu este lipsita de unele aplauze.

Psihologii si sociologii cauta leacuri pentru suferintele de cuplu. Din pacate, ei nu pot oferi decât sugestii. Fiecare cuplu are “boli specifice”, uneori numai de catre cei doi cunoscute. Lev Tolstoi ne avertizase admirabil din aceasta perspectiva, in debutul romanului “Anna Karenina”: “Toate familiile fericite seamana între ele, fiecare familie nefericita este nefericita în felul ei.” Terapiile, asadar, trebuie cautate mai ales in cuplu.

Politicienii din toata lumea au asezat intotdeauna accentul pe teritorii, natiune,
macrogrupuri. Chiar si când dinastiile imperiale sau regale erau foarte grijulii cu intemeierea casatoriilor odraslelor lor, nu vizau fericirea de cuplu, ci interese de stat. Treptat, intr-o tara ca a noastra, de pilda, problematica familiei a ajuns sa fie abordata doar prin amfiteatrele studentilor sociologi sau prin reviste de specialitate publicate cu scopul de a acumula punctaje pentru posibile titluri doctorale. Scoala noastra nu face, nici ea, aproape nimic pentru promovarea familiei, cu exceptiile de rigoare ale vreunui profesor considerat depasit sau ale vreunui O.N.G. “utopic”.


loading...

Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ