Examene, examene… (III)

0


Noua formula de evaluare a cadrelor didactice în vederea acordarii gradului didactic al II-lea a dat bataie de cap comisiilor respective din cadrul universitatilor. Sa armonizezi continutul stiintific al teoriei detinute de un candidat cu maniera de predare-învatare-evaluare impusa obiectiv e primul examen, dat de universitari, trecut cu bine doar daca a existat o confruntare de idei între acestia. Colectivul de la Facultatea de Litere din Bacau a avut, in anii de dupa 2010, astfel de întâlniri de lucru, rezultând o conceptie unitara privind elaborarea subiectelor pentru profesorii din învatamântul prescolar, primar, gimnazial si liceal. Din lucrarile celor din urma, confruntati cu subiectul publicat acum doua saptamâni, am extras – dupa ce mi-am îndeplinit datoria de corector – secvente care demonstreaza întelegerea de catre candidati a mecanismului metodico-stiintific mai mult sau mai putin vizibil.

“Pastelul” bacovian a favorizat mai multe cai de interpretare. Ce vad? Vad o imagine de toamna, dezolanta, cu o ploaie marunta… Vad corbi în departare si pasarele speriate. Ce aud? Aud ragete nesfarsite si sunetul spart al talangilor. Ce simt? Simt tristete, singuratate, teama de asfixiere (VAS, tehnică utila în postlectura).

Instantele comunicarii (emitatorul, receptorul, mesajul) conlucreaza cu auxiliarele lor (canalul, codul, contextul) pentru a alcatui discursul: poetul (EMITATORUL) se adreseaza unei umanitati absente (RECEPTORUL), straina de suferinta eului liric; de aici, refugiul în natura etc. (TEHNICA 6 FACTORI). LECTURA SINONIMICA, a treia cale, accesibilizeaza textul poetic si permite perceperea necanonica a acestuia. Anotimpul umezelilor rasuna dezolant, izgonind misterios vietatile etc. Suportul informativ e dat de tema solitudinii, “o forma de organizare într-o lume a dezorganizarii“ (C. Calin, Dosarul Bacovia), tratata exemplar de G. Bacovia, „emblema judetului Bacau, de o importanta cel putin egala cu cea a lui V. Alecsandri“. Pentru captarea atentiei, sunt sugerate lucrarea „Sonuri si con-texte bacoviene“ („Egal“, 2011), CD-ul cu muzica de Nicu Alifantis sau, de pe internet, înregistrari disparate pentru un fond sonor primar: ploaie, corbi, talangi, pasări speriate, bucium, ragete etc. Vizual, sunt recomandate ilustrate cu Bacaul vechi.

Toate nivelurile limbii sunt relevante pentru conturarea mesajului si a emotiei: fonetic (consoanele surde t, t transmit zbaterea unui suflet neînteles si neauzit, sonanta m sugereaza apasare, ca si vocala închisa u (din buciuma, fund, s-ascund, drum, fum, lungi, murit…) ori cea semiînchisa o (din agonic, toamna, ploaia, tot, dogit…), semne al „târziului“ bacovian, prin „simbolism fonetic“ (M. Grammont). Lexical, intereseaza câmpul semantic al naturii (ploaia, toamna, câmp…) si al finitudinii (agonic, fum, talangi…), iar morfosintactic, verbele la prezentul obsedant, adverbele tragismului (agonic, dogit…) si pozitia postpusa a subiectelor.

Arhitectura strofelor pare un joc de doi: primul vers exprima o idee „pozitiva“, ca un pas inainte, cotracarat de cel de-al doilea, retractil, scris spre interior. Poetul ar vrea sa se deschida lumii, dar aceasta îl refuza. „Textul întreg – subliniaza un candidat/o candidata – pare o simpla enumeratie de fapte stranii care alcatuiesc un cortegiu funerar.“

Notatiile noastre de pâna aici sunt un post-text al profesorului, care ar trebui sa depaseasca statutul caldut de constatator al realitatilor din lucrarile corectate potrivit unui barem. Candidatii scriu – cei mai multi – si pentru ceilalti.



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ