interviu cu Gheorghe Cioroabă, primar al comunei Horgeşti

– Domnule primar, o să încep cu o întrebare al cărui răspuns îl aşteaptă toţi locuitorii comunei Horgeşti. Putem da o veste bună acestor oameni: Când va fi asfaltat DJ252A, care străbate comuna, de la Răcătău de Jos şi până la ieşirea din Horgeşti, spre Parincea? Să mai adăugăm că nici DJ252B, Pînceşti-Răcătău-Gioseni nu este asfaltat, în acest fel avem o imagine a condiţiilor de trafic din comună.

– Pot da această veste bună, mai ales că este cea mai arzătoare problemă a locuitorilor. Nu intru acum în amănunte, de ce nu s-a asfaltat până acum, cine ar fi trebuit să o facă. Drumul Judeţean 252A este prins în Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2. Este vorba de 7,4 km, Horgeşti – Răcătău, drumul care străbate de la Nord la Sud comuna Horgeşti. După discuţiile purtate la nivelul CJ, am reţinut că acest proiect a fost votat şi este depus spre finanţare. S-au făcut măsurători, s-a ridicat TOPO. Restul amănuntelor tehnice nu le cunosc, ele pot fi identificate la serviciul de specialitate al CJ. Eu am doar o informaţie oficială că acest drum va fi asfaltat. Pot să apreciez că am o relaţie foarte bună cu preşedintele CJ, Sorin Braşoveanu, ne cunoaştem de mult timp şi am încredere în ceea ce spune.

– Câţi kilometri de drumuri comunale sunt asfaltaţi în comuna Horgeşti?

– Doar 1,5 km, de la Primărie până la capătul satului Horgeşti, din totalul de 30 de kilometri de drumuri comunale. Suntem, e adevărat, într-o situaţie gingaşă, ca să folosesc un eufemism. De aceea, asfaltarea DJ252A ar rezolva marea noastră durere, deoarece toate satele sunt aliniate la acest drum, cu o excepţie, satul Galeri şi o parte din Răcătău de Jos.

– Plecând de la această „gingaşă” situaţie, ce v-aţi propus pentru primul dumneavoastră mandat?

– După o analiză a posibilităţilor noastre, după priorităţile stabilite, ne-am propus şi am depus un proiect prin PNDL 2 pentru asfaltarea a 5,5 km, repartizaţi în toată comuna, eu sunt primarul comunei nu numai al unui sat, de aceea vrem să construim ]n toate satele. Nu-i mult, dar este un început. De asemenea, tot pe PNDL am depus un proiect pentru construirea unei şcoli în satul Sohodor, singurul sat cu o explozie demografică. Şcoala este la stadiul de fundaţie, lucrările au fost sistate o perioadă, urmează să intre în finanţare pentru finalizare.

– Am venit prin Sohodor, este singurul sat unde se mai construişte câte ceva, mai ales case, multe case, cu o arhitectură specifică, unele fiind deja gata.

– Acolo se întâmplă un fenomen interesant, a început să se întoarcă tinerii în sat, după ani de stagii în diferite ţări din Europa. Vin, investesc, se ajută între ei, sprijiniţi şi de biserica din sat. Există chiar o întrecere, o concurenţă între ei. Cele două şcoli din sat, una construită prin Banca Mondială, nu mai fac faţă, se învaţă în două schimburi. Memoriul înaintat cuprinde pe lângă situaţia actuală a populaţiei şcolare şi un studiu de perspectivă, ce vine din urmă, câţi copii vor intra, în următorii ani, la grădiniţă, apoi ciclul primar şi gimnazial.
Din discuţiile cu cetăţenii am trecut în programul nostru şi construirea unui pod peste pârâul Horgeşti (la Punctul Zodian), care facilitează accesul oamenilor spre terenurile agricole şi spre satul Mărăscu, un sat foarte frumos, o oază de linişte, însă, din păcate, au mai rămas foarte puţine familii acolo, altădată un sat mare, cu şcoală, cu oameni gospodari, crescători de animale. Acest fenomen al depopulării, al îmbătrânirii populaţiei se observă şi în celelalte şase sate.

– Dacă asfalt nu este, tehnic ar fi normal să demareze cel puţin două investiţii importante: apă şi canal.

– Am moştenit de la fosta administraţie un proiect de alimentare cu apă, în sistem centralizat. Proiectul a fost selectat şi nominalizat la finanţare prin PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală), Măsura 7.2. Mai avem nevoie de un singur aviz, de la APM, după care vom semna contractul cu AFIR. Din păcate, în acest proiect nu este cuprins şi satul Horgeşti, satul reşedinţă. De ce? Este complicat, nu intru în amănunte, noi nu am mai putut face nimic, la preluarea mandatului, în 2016. Abia după finalizarea acestui proiect mai putem depune un altul pentru extinderea reţelei de apă şi în satul Horgeşti. Eu nu mi-am propus să discut, să critic ce a fost înainte, să aduc în discuţie „moştenirea grea”, cum se spune. Împreună cu echipa din Primărie, cu susţinerea noului consiliu local, format din şase consilieri ai PSD, cinci din partea ALDE, partid care m-a susţinut şi pe mine la alegerile din iunie 2016, cu viceprimar de la PSD, avem programul nostru, ne susţinem în CL, iar eu cred că fiecare primar, fiecare unitate administrativ teritorială trebuie să-şi lase amprenta asupra timpului şi vieţii oamenilor. Sau să spună după patru ani, uite, nu am reuşit să fac mare lucru, însă am reuşit unu-două lucruri. Un exemplu: suntem foarte săraci în privinţa dotării parcului auto, nu avem niciun utilaj, închiriem în fiecare an şi cheltuim foarte mulţi bani. Acum am depus un proiect prin GAL „Tamasidava” pentru achiziţionarea unui buldoexcavator, care costă 70.000 de euro, din care 60.000 de euro sunt fonduri europene, este foarte necesar mai ales iarna sau la situaţii climatice deosebite. Un alt proiect la care ne-am gândit, l-am şi aprobat în CL, este de modernizare şi dotare a căminului cultural de la Răcătău. Avem informaţii că la acest capitol nu sunt multe proiecte depuse şi ne-am gândit că ar fi o oportunitate, investiţie finanţată tot cu bani europeni. Noi n-avem bani suficienţi, Consiliul Judeţean la fel, singura soluţie rămân banii europeni. Cu proiecte bune, cu memorii de necesitate şi oportunitate solide, sunt şanse ca o parte din proiectele noastre să primească finanţare.

– Aici, domnule primar, puteţi pierde bani, plătiţi studiile, proiectele, avizele, iar la urmă proiectele nu sunt finanţate, astfel că la anul, în următorii ani, o luaţi de la capăt.

-Nu. Eu sunt de meserie contabil, iar pentru mine fiecare leu are o altă valoare. De aceea, de la idee la aplicarea ei, sunt mai multe faze. Discuţiile mele cu specialiştii au în vedere răspunderea fiecărei părţi: cât costă proiectul, să zicem 50.000 de lei, facem un contract pe 50.000 de lei, eu achit 10.000 de lei, iar restul în momentul aprobării cererii de finanţare. Fiecare pierde şi câştigă, nu pierd numai eu. În acest fel consultantul, proiectantul, se implică total în execuţie de calitate şi urmărirea până la capăt a derulării contractului. Aşa am procedat până acum. Cine vrea, mergem înainte, cine nu, la revedere, piaţa este deschisă. Eu nu am bani să-i arunc, eu răspund în faţa cetăţenilor pentru fiecare leu. Prefer, risc să fac mai puţin, dar legal şi profitabil pentru comună. La preluarea mandatului, în 2016, nu aveam datorii, însă visteria era goală, nu am avut bani nici pentru deszăpezire. Experienţa din administraţia publică mă ajută, am disponibilitate pentru dialog, ştiu să ascult, şi cred că, împreună, vom face lucruri bune pentru comună. Şi să nu uit, mai avem un proiect pentru reabilitarea şi dotarea unei şcoli, prin POCU, în parteneriat cu comuna Ungureni, deoarece nu îndeplinem condiţiile impuse singuri. În comună sunt patru şcoli cu patru probleme diferite, niciuna nu are grupuri sociale interioare, prin acest proiect şi cu cel de la Sohodor rezolvăm, în prima fază, două dintre şcoli. Important, şi acest lucru l-am spus şi consilierilor, cetăţenilor, este să avem răbdare, nu le putem rezolva pe toate într-o zi, într-un an. Avem, iată, ca urgenţă, extinderea reţelei de energie electrică, oamenii şi-au construit case, le trebuie lumină, am promis câteva parcuri pentru copii, însă toate la timpul lor.

– Aţi lucrat în administraţie, cunoaşteţi comuna, ştiţi evoluţia ei, a administraţiilor care s-au succedat. Pentru mine este de domeniul curiozităţii ca într-o comună, în 27 de ani, să nu se investească, să nu se aplice niciun proiect important. Care sunt, în opinia dumneavoastră, cauzele?

– V-am mai spus că nu vreau să judec, să mă uit în urmă, treaba mea, a echipei mele este să privim înainte. Dar, ca o părere persoanlă, consider că din 2000, comuna a avut administraţii defazate politic, de culori diferite faţă de ceea ce era la nivel judeţean sau naţional. Al doilea aspect: omul sfinţeşte locul. A lipsit diplomaţia, perseverenţa, abilitatea de a comunica. Şi aşa mai adăuga faptul că o perioadă a fost un vid de putere. Aş prefera însă să nu consemnaţi aceste lucruri, sunt de domeniul trecutului. Prefer să discutăm despre ce vrem să facem. Anul acesta am primit un buget mulţumitor, avem bani pentru cofinanţări şi micile proiecte pe care ni le-am propus. Avem susţinere la nivel judeţean, ALDE are un vicepreşedinte al CJ, acum şi prefectul este din ALDE, avem susţinere şi Consiliul Local, ar fi păcat să nu ne îndeplinim în condiţii bune mandatul încredinţat de cetăţeni.

Horgeşti

Comuna este situată în zona central-estică a judeţului, la sud de municipiul Bacău, pe malul stâng al Siretului (în dreptul lacului de acumulare Răcăciuni) şi în bazinul hidrografic al afluentului acestuia, Răcătau. Este străbătuta de şoseaua judeţeana DJ252B, care o leagă spre sud de Pînceşti şi spre nord de Gioseni, iar DJ252A, care duce spre nord la Parîncea.
Este formată din satele Bazga, Galeri, Horgeşti (reşedinţă), Mărăscu, Răcătau de Jos, Răcătău-Răzeşi, Recea şi Sohodor. Populaţia este de 5100 de locuitori.
Patru obiective din comuna Horgeşti sunt incluse în lista monumentelor istorice, doua dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice — necropola tumulară din punctul „Moviliţa” de la Răcătău de Jos, aparţinând culturii geto-dacice şi aşezarea fortificată „Cetăţuia” de la nord-est de satul Sohodor, aparţinând culturii Monteoru din Epoca Bronzului.


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

3 COMENTARII

  1. Eu cred ca o sa raspunzi in fata justitiei daca nu cheltui banii cum trebuie.
    Pana la urma, indiferent din ce partid provine un primar, daca aduce investitii UAT pe care o administreaza, e de apreciat.

  2. UFEMÍSM, eufemisme, s.n. Cuvânt sau expresie care, în vorbire sau în scris, înlocuiește un cuvânt sau o expresie neplăcută, jignitoare, necuviincioasă sau obscenă, respectând paralelismul de sens. [Pr.: e-u-] – Din fr. euphémisme…..bravo …bine documentat,,,,si daca interviul si raspunsurile nu sunt „cuafate”din punct de vedere lingvistic stai bine primare.Asteptam sa vedem ceva palpabil,,,,Succes(nu Succesuri).

  3. As vrea sa vad si eu proiectantul ala care-si da sufletul sa faca un proiect de calitate si mai ales complet, care sa stea sa astepte sa i se aprobe finantarea! Asta nu o sa se intample niciodata. UAT-urile daca nu risca sa investeasca intai in partea de proiectare si de studii nu o sa castige niciodata finantare pe proiecte eligibile….Vrabia Mihai Viteazu!!!!

LĂSAȚI UN MESAJ