p1Sunt Dora, fiica cea mica a lui Dumitru Sechelariu. M-am nascut in aceeasi zi de 14 iulie ca tatal meu. Acum am 9 ani, el ar fi implinit 55. Imi spunea mereu: “Ziua noastra este una speciala… Tu esti cel mai frumos cadou pe care l-am primit de ziua mea si pe tine te iubesc cel mai mult.”

Mi-a placut sa invat de la tata. Mai ales sa fiu buna cu toata lumea si sa nu-mi fie frica de nimic. Tatal meu a fost de doua ori primar in Bacau si a ajutat multa lume, fiindca a stiut cum e sa-ti fie greu si cât de bine este sa-ti intinda cineva o mâna de ajutor.

Multi bacauani au trecut cu bine peste necazuri pentru ca Dumitru Sechelariu le-a fost alaturi, de aceea ei i-au multumit si l-au iubit.

Din partea intregii familii Sechelariu, va multumesc ca il pastrati in inima si in minte asa cum a fost… UN OM BUN!


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

5 COMENTARII

  1. Cu siguranta anii tai viitori vor fi frumosi si plini de bucurii asemenea celor traite de tatal tau si de tine atata timp cat sufletele voastre vor fi la fel de legate!
    La Multi Ani !

  2. La multi ani dora multa sanatate si tatal tau te vegheaza de acolo de sus si sa nu uiti dute si aprindei o lumanare si gandestete la el ca a fost un om bun ca e f greu sa ti pierzi un parinte si io sunt in asemena situatie dar asta este dumnezeu ia la el oameni buni si pacatosiii i lasa pe pamant sa mai pacatuiasca nitelll

  3. Draga Dora,

    Nu stiam ca ziua ta este azi, chiar o data cu ziua lui Doru, tatal tau. Iti doresc sa fii cuminte, sa o asculti pe mami, iar cand te vei face mare sa fii la fel de buna la suflet pe cat a fost tatal tau. Fetita mea iti spune si ea La Multi Ani si iti promite ca in vara asta va cauta sa se vada cu tine.
    Eu si familia mea ne gandim la tine si la tatal tau. Stii, toti cei care avem o parere buna despre el trebuie sa suportam, cateodata, vorbele urate ale unora carora Doru le-a facut mult bine candva si care s-au intors impotriva lui. Dar tu nu trebuie sa tii cont de asta, ci trebuie sa ti-l amintesti asa cum ai scris aici.
    Sa stii ca Doru nu era un om perfect. Era gras, avea barba, uneori era iute la manie si slobod la gura, fuma enorm, lua o gramada de medicamente in fiecare zi. As mai putea sa-I gasesc o groaza de defecte. Avea dusmani multi si puternici. Majoritatea afacerilor sale au fost falimentate voit de catre acestia. A fost hartuit cu procese peste procese, chiar arestat, a fost tradat de apropiati pentru care si-ar fi taiat o mana sau un picior si v-a neglijat pe voi, familia lui. I-a “facut oameni” pe multi, a lasat in urma jurnalisti onorabili, politicieni decenti (spre lauda lor!, cativa nu l-au uitat), a ajutat sute de amarati. Unii zic ca a furat, ca a nenorocit un oras si ca s-a imbogatit de pe urma functiei publice. Eu stiu ca era unul dintre cei mai bogati romani cand a devenit primar. A fost un fraier, pentru ca politica l-a nenorocit, nu l-a imbogatit mai tare. In culmea gloriei avea mii de prieteni. Cand era macinat de datorii si de boli, putini i-au ramas alaturi. Asa l-am cunoscut eu, in acest stadiu am devenit apropiati.
    Cei ca mine, care vin de 2-3 ori pe an la Bacau, pot insa sa simta diferentele la o plimbare pe strada dintre epoca lui si prezent. La moartea lui am vazut ca tot Bacaul era pe strazi si nu doar din simpla curiozitate morbida atat de prezenta in tara asta. Dincolo de compasiunea fireasca, aplauzele spontane ale oamenilor de tot felul vorbesc despre el. Intr-o tara libera sau, ma rog, democratica, nimeni, draga Dora, nu plange dupa un ticalos. Nimeni nu aplauda un netrebnic. Nimeni nu isi rupe ore din viata sa insoteasca un om pe ultimul drum daca acesta ar fi lasat in urma nelegiuiri.
    Eu cand ma gandesc la Doru, la Seche adica, nu pot decat sa zambesc. Parca il vad si acum in camera de la EMD, sechestrat de neputinta si continuand sa viseze ca fiul sau va deveni pilot de Formula 1. Il vad luand in deradere bolile, lacrimand cu gandul la nedreptati, vorbind de Laudieta, femeia vietii lui aventuroase. N-a fost un sfant, sa nu crezi Dora ca aici ii fac glorificarea. Il vad balacarindu-ma pe mine la TV, acum zece ani, pentru ca asa ne-am cunoscut, criticandu-l dupa un meci. Il vad jucand carti, fumand tigara de la tigara, discutand cand frenetic, cand bland, cand aspru, cand rar. Il vad vorbind, adica povestind, pentru ca era un excelent povestitor fara a fi un tip sofisticat. Povestea cu umor despre destin. Povestea onest despre greseli si despre alegerile pe care le-a facut in viata. Era un om simplu care avea insa un simt practic formidabil si un altruism adevarat.
    Toata viata lui, Dumitru Sechelariu a fost un om liber. Povestea existentei lui de nici 55 de ani este una lunga si ticsita, judecand dupa crampeiele care s-au agatat in memoria mea. Ii stiu multe secrete, pe care mi l-a incredintat fara echivoc. Nu mi-a cerut vreodata ceva in calitatea mea de jurnalist. Dimpotriva, eu am insistat sa apara in emisiuni si in ziarele pentru care lucram. Ca prieten, il pretuiesc pentru ca a stiut sa fie OM. A indurat ura multora, dar n-a urat pe nimeni, ci i-a iertat si inteles pe toti.
    Asa ca, Dora, ai de ce sa fii mandra! Cand vei fi mai mare si vei deslusi esenta lucrurilor, o sa vezi ca moartea, singura certitudine a vietii dealtfel, nu e cel mai rau lucru de pe lumea asta. Nu luam nimic cu noi, dar e important ce lasam in urma. Iar Doru a lasat, dincolo de amintiri, cladiri, strazi si alte realizari, o familie reusita: demna, modesta si decenta.

LĂSAȚI UN MESAJ