-interviu cu ing. Valentin Palea, presedintele Asociatiei Profesionale de Drumuri si Poduri (APDP) – Filiala Bacau
Specialistii in drumuri si poduri au doua tinte importante in 2014: sa creasca calitatea constructiilor rutiere si sa intareasca rolul asociatiei, astfel incât nu orice agentie de turism sa participe la licitatie si sa faca poduri. Sunt chestiuni despre care s-a discutat la Adunarea Generala a APDP, organizata, in premiera, in Bacau.
– Ce este APDP? Mai exact. cu ce se ocupa?
– APDP reprezinta interesul drumarilor si este formata din specialisti, ingineri in drumuri si poduri, si societati care proiecteaza sau construiesc. Una dintre activitati este acreditarea firmelor care lucreaza in domeniul rutier. Din pacate, ne luptam cu legislatia, care ar trebui sa permita sa fie recunoscute si sa participe la licitatii doar acele societati care sunt acreditate de APDP. Sunt trei comisii de acreditare, la Bucuresti, Iasi si Timisoara, din care fac parte profesori universitari din cadrul facultatilor de drumuri. Acestia verifica ce dotari, ce specialisti si câta experienta au firmele! Acreditarile se fac, dar nu sunt recunoscute. La momentul actual, daca vine o agentie de turism si are sustinere din partea unui operator din Papua Noua Guinee, cu experienta in constructii, poate sa participe la licitatie si sa faca poduri. Nu are niciun inginer, dar construieste. E un viciu al legislatiei, dar speram ca vom reusi sa-l remediem. Nu vrem sa intram in contradictie cu directivele UE, dar vrem sa obligam intr-un fel firmele care construiesc sa fie acreditate. Ce se intâmpla acum e detrimentul calitatii in constructii.
– Mai sunt si alte teme care ii framânta pe drumari?
– Suntem preocupati de problemele de natura tehnica, la care cautam solutii impreuna, in APDP. E vorba de probleme punctuale: in zona X a nu stiu carui drum sunt alunecari de teren, de exemplu. Se intâlnesc profesorii, proiectantii si constructorii si cauta solutii. In judetul Bacau, am avut o astfel de situatie la Tarita, intre Ardeoani si Pirjol, unde am gasit, in cadrul studiilor geo, un filon de sare si am apelat la profesorii din Iasi deoarece sarea se topeste in contact cu apa. Am gasit solutii care, deocamdata, au dat rezultate. S-a discutat si despre managementul infrastructurii la nivel national, ce anume face CNADR, pentru ca desi exista interes pentru drumurile comunale si judetene, marea problema a României o reprezinta drumurile nationale si autostrazile. S-a discutat, la Adunarea Generala, despre master-planul care va fi prezentat in minister si care va avea tinte extrem de concrete. E important aspectul administrativ, dar asociatia e interesata mai ales la ce standarde se construieste pentru ca, asa cum v-am spus, exista societati nu sunt atestate APDP si câstiga lucrarile contractate de CNADR si de autoritatile locale, societati care nu au nici in clin nici in mâneca cu aceasta meserie.
Cu lobby in Parlament, vor reusi!
– E de inteles aceasta preocupare, dar unde e obstacolul? Sa construiesti poduri si drumuri e chestiune de siguranta nationala.
– Obstacolul e la Oficiul Concurentei, care sustine ca aceasta solicitare e discriminatorie. Daca ceri atestat unui operator «cam discriminezi», ceea ce nu e adevarat. Se intelege gresit. Vom incerca sa facem o masa rotunda cu cei de la Oficiul Concurentei si vom angaja o casa de avocatura care sa conceapa un proiect de lege. Cu lobby in Parlament, poate reusim sa promovam acest act normativ. E firesc ca societatile care proiecteaza si executa lucrari sa fie atestate si recunoscute de APDP, sa aiba specialisti si minimum de dotari, direct proportional cu tinta: drumuri comunale, drumuri judetene sau nationale.
– Care e relatia asociatiei cu CNADNR?
– CNADNR nu e o institutie publica, e o companie, dar o companie cu actionariat majoritar de stat. E foarte bine impartita in teritoriu, problema este ca la nivel national are o organigrama destul de stufoasa si se incearca, acum, sa se faca o structura si chiar un management mai flexibil si mai transparent. S-a pus problema ca toate informatiile legate de contracte sa fie puse pe site. In ultima vreme, relatia a inceput sa se amelioreze, dar inca scârtie. Nu avem sustinerea pe care ne-o dorim din partea companiei. Pâna la urma, ceea ce facem in asociatie ajuta mult CNADNR deoarece se discuta solutii tehnice care o vizeaza direct. Sunt promisiuni din partea noului director ca se va apropia putin de asociatie.
Se vor face podurile din Gioseni si Poiana Sarata
– Au fost discutate si aspecte privind judetul Bacau?
– Da, am discutat solutiile tehnice optime in raport cu banii pe care ii are CNADR. Am ridicat problema drumului Ghimes-Comanesti, care e praf, si intretinerea drumului Bacau-Onesti, care nu va fi modernizat pentru ca nu se justifica deoarece se va face autostrada, insa trebuie intretinut. Au mai promis ca se va face podul de la Gioseni si ca vor incepe podul de la Poiana Sarata.
– Ca presedinte de filiala, ce tinte aveti?
– Imi doresc foarte mult ca, impreuna cu colegii, sa organizez mese rotunde deoarece s-au modificat foarte multe standarde in domeniu si am vrea sa le discutam si cu profesorii din Iasi. Sa-i invitam la noi si sa tina prelegeri, apoi sa stabilim cum ar trebui sa proiectam si sa executam noi, ca specialisti, asa incât lucrarile care se fac in judet sa fie de inalta calitate. Din pacate, nici in asociatie, nici la adunarea generala, nu am reusit sa avem un invitat din partea Primariei Bacau, un specialist care sa faca parte din asociatie si sa ne implicam impreuna in problemele municipiului si ale judetului. Speram ca vom reusI sa initiem un dialog mai constructiv, in viitor!
APDP are 15 filiale la nivel national. Filiala Bacau este formata din persoane fizice, 100 de specialisti in drumuri si poduri, si 16 persoane juridice. La Adunarea Generala, au participat 150 de delegati “care au umplut patru hoteluri, arata Vali Palea, insa spatiul generos de la Centrul de Afaceri ne-a permis sa desfasuram cu brio acest eveniment”.
