Sala mare a Consiliului Județean (CJ) a fost arhiplină luni, la ședința ordinară aferentă lunii martie fiind prezenți toți consilierii, toți șefii de servicii, direcții și instituții din subordine, dar și ai altor organizații și instituții din județ. Președintele Sorin Brașoveanu a evocat două întâlniri importante, una care a marcat împlinirea a 99 de ani de la unirea Basarabiei cu România și alta de la CAEx, cu UNICEF și miniștrii Tineretului din Republica Moldova și România, apoi a intrat în ordinea de zi. După câteva proiecte care au vizat asocieri ale județului cu alte structuri în vederea susținerii unor activități, au urmat aprobarea bugetului CJ Bacău și repartizarea banilor către cele 93 de primării. La primul proiect, Sorin Brașoveanu a precizat că prioritară rămâne finalizarea modernizării Aeroportului, urmată de investițiile din Sănătate.

Doar pentru 20% decide CJ Bacău

Cezar Olteanu, PNL, a precizat că are de făcut două observații, una privind procedura, alta, de fond. El a vrut să știe dacă proiectul de buget a fost publicat pe site și în presă și i s-a răspuns că „da, a fost, și pe net, și în presă”. „Oricum, mare parte dintre primari nu cunoșteau conținutul. Revenind la bugetul județului, am constatat că s-a alocat o sumă insuficientă pentru Stația de Epurare din Onești”, a precizat liberalul, adăugând că s-a depășit termenul și există pericolul de a plăti taxa de infrigement. Cornelia Gireadă, director la Urbanism, l-a asigurat că documentația e finalizată, urmează achiziția și execuția, dar mai urgent e să se clarifice situația juridică a obiectivului pentru a putea accesa fonduri. La repartizarea sumelor destinate UAT-urilor (comune, orașe, municipii), Sorin Brașoveanu a precizat: „Ceea ce aprobăm noi, azi, e o sumă foarte mică la nivelul județului. 80 la sută din suma totală repartizează Finanțele Publice, în funcție de populație, suprafață, capacitatea financiară a UAT, gradul de colectare. Doar 20 la sută repartizează CJ Bacău. Noi am încercat să aplicăm criterii care să elimine, pe cât posibil, subiectivitatea.” De exemplu, la drumuri s-a ținut cont de numărul kilometrilor, iar la echilibrarea bugetelor locale, de suma necesară confinanțării proiectelor. „Nu am repartizat cât ne-am fi dorit, ar fi trebuit ca sumele să fie mult mai mari dar pe principiul diminuării discrepanțelor dintre rural și urban, urbanul având venituri mai mari, am încercat să sprijinim mediul rural”, a spus Sorin Brașoveanu.

Formula, bat-o vina!

Înainte de votarea proiectului a vorbit Gh. Baciu, primarul orașului Sl. Moldova, prezent la ședință pentru a solicita sprijin. „Nu aș fi venit, azi, aici dacă lucrurile nu ar fi dezastruoase la Sl. Moldova. De când am venit la Primărie am încercat să rezolv problemele. Am vrut să luăm un credit, dar nu am reușit, nu ne finanțează nimeni”, a declarat Gh. Baciu, explicând că pe lângă cei 5.000 de locuitori, orașul are și mulți turiști. „Formula aplicată de Ministerul de Finanțe nu ne avantajează. La câteva luni, ni s-au blocat conturile. Încercăm, totuși, să păstrăm izvoarele și terenurile. E foarte grav, suntem în situația de a intra în insolvență”, a spus primarul și a cerut ajutorul CJ, invocând principiul solidarității. În baza acestui principiu, Maricica Coșa, ALDE, a făcut o propunere: „Să luăm de la UAT Moinești 100.000 de lei și de la UAT Dărmănești 70.000 de lei și să-i alocăm UAT Sl. Moldova.” Liviu Miroșeanu, PNL, a explicat că e prea puțin, datoria Sl. Moldova depășind 800.000 de lei. „Sunt 44 de UAT care au peste 300.000 de lei. Dacă facem un calcul rapid vedem că, luând de la fiecare 18.600 de lei, obținem exact suma necesară”, a afirmat el. Sorin Brașoveanu i-a reamintit că Sl. Moldova primit bani și de la Finanțe.

Să se împartă în mod egal…

Următoarea propunere a liberalului Miroșeanu a fost să se scadă sumele luate de la Moinești și Dărmănești, iar restul datoriei să se împartă la 44. Ar fi însemnat o reducere de 15.000 de lei de la fiecare UAT căruia i s-au alocat peste 300.000 de lei. Cezar Olteanu a anunțat că nu a găsit proiectul de buget pe net. „Nu au trecut nici trei luni de la ultima rectificare și ne confruntăm cu aceleași probleme: lipsă de transparență și arbitrariu în repartizarea banilor! Am încercat să aflu care sunt arieratele, care sunt angajamentele primăriilor și nu am reușit!”, a acuzat el. Sunt comune care primesc peste 400.000 de lei și altele, „care au avut ghinionul să aleagă primari PNL”, cu 81.000 de lei. Una dintre acestea e Izvoru Berheciului. „Credeți că e corect ce facem noi aici?” a întrebat Cezar Olteanu. El a propus ca suma totală să fie împărțită în mod egal UAT-urilor din județ, fiecare urmând să primească 316.035 lei. „E mult mai subiectiv așa”, a exclamat Sorin Brașoveanu, apoi a repetat criteriile utilizate de CJ. În final, au fost aprobate proiectul și amendamentul Maricicăi Coșa, nu și amendamentul PNL. Astfel, singura modificare a fost alocarea a 170.000 de lei orașului Sl. Moldova.

La împărțirea banilor defalcați din veniturile statului (28.153.000 lei) pe 2017, singurul municipiu care va primi bani este Moineștiul, cu 690.000 de lei, iar dintre orașe, Dărmăneștiul, cu 430.000 de lei și Sl. Moldova, cu 170.000. La comune, sumele sunt cuprinse între 81.000 de lei și 533.000 de lei. Dofteana, comuna cu cel mai mare număr de locuitori din județ, 12.000, a primit 732.000 de lei. Vor beneficia de sume peste 400.000 de lei comunele Podu Turcului – 533.000, Berești Tazlău – 530.000, Poduri – 492.000, Stănișești – 485.000, Blăgești – 482.000, Berzunți – 450.000, Buciumi, Colonești, Găiceana, Coțofănești, Helegiu, Motoșeni, Palanca, Huruiești și Ștefan cel Mare, Strugari, Tamași, Ungureni și Valea Seacă – 430.000, Căiuți – 424.000, Corbasca – 422.000. Sume mai mici, în jur de 100.000 de lei, le-au fost repartizate comunelor Itești, Iz. Berheciului – 81.000 de lei, Scorțeni – 100.000, Hemeiuși – 101.000, Ghimeș – 102.000, Vultureni – 103.000, Măgura – 105.000, Ardeoani – 109.000, Traian – 115.000, Zemeș – 117.000.

Pentru drumuri, orașele au primit zero lei, în schimb, comunelor li s-au repartizat, în total, 5.870.000 lei. Sumele sunt cuprinse între 21.000 de lei și 180.000 de lei. Excepție face comuna Motoșeni, cu 223.000 lei. Sume mărișoare au primit și comunele Poduri – 180.000 de lei, Stănișești – 159.000, Mărgineni – 148.000, Găiceana – 132.000 de lei, Berzunți – 125.000, Agăș – 119.000, Berești Tazlău – 116.000 lei, Asău – 112.000 lei. Cei mai puțini bani, sub 30.000 de lei, vor ajunge în comunele mici și în cele care nu au probleme cu infrastructura: Săucești – 21.000 de lei, Gioseni 23.000 de lei, Pîrgărești – 23.000, Ardeoani – 24.000 de lei, Coțofănești – 24.000, Gârleni – 25.000, Cleja, Măgura și Gura Văii – 26.000, Faraoani și Măgirești – 27.000 de lei.


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ