2015 poate fi numit unul dintre anii cei mai slabi pentru agricultorii din tot judetul. O arata statisticile, dar, in acelasi timp, o spun si cei care lucreaza pamântul. Potrivit Directiei Agricole Bacau, cam la toate culturile, productia a fost mult mai slaba în comparatie cu cea de anul trecut. Astfel, la cea mai comuna cultura, cea a porumbului, de pe cele aproximativ 40.000 de hectare, s-a obtinut o productie medie de circa 2.800 kilograme boabe la hectar, jumatate fata de productia de anul trecut. „La principala cultura, purumbul, s-au realizat partial lucrarile de recoltare, multi dintre fermieri preferând sa strânga recolta spre iarna. In felul acesta, nu mai inregistreaza cheltuieli cu eventuala conditionare, boabele uscându-se natural, pe planta din câmp”, a declarat Daniela Lupu, directorul Directiei Agricole Bacau.
Maria Matei, de 50 de ani, este din Dumbrava, comuna Itesti, si a devenit mic fermier, dupa ce, un timp, a lucrat, impreuna cu sotul, la fosta Intreprindere de Masini Unelte (IMU) din Bacau. A cultivat cam 5 hectare de porumb de pe care nu spera sa recolteze prea mult. Fata de 10 tone la hectar, obtinute anul trecut, acum, abia daca va strânge 3 tone de boabe la hectar „Nici macar cheltuielile nu le vom scoate. Numai samânta ne-a costat 500 de lei, plus lucrarile, arenda etc, ajungem la peste 2.000 de lei pe hectar. Dar, sunt altii care au avut 2 tone. Toti mergem in paguba, dar nu spun agricultorii. Nu ati vazut cum a fost vara trecuta. Pai, de pe 13 aprilie si pâna in 20 iulie au fost inregistrate precipitatii de doar 27 de litri pe metrul patrat. Intr-o vara intreaga. Asta inseamna doi litri azi, unul mâine si tot asa”, explica Maria Matei.
Daca despre marii sau micii fermieri s-ar putea spune ca s-au scos cumva, si numai pentru ca au aplicat tehnologiile si, mai ales, pentru ca pot echilibra balanta cu celelalte culturi unde productiile au fost ceva mai bune, nu la fel putem vorbi si in cazul taranilor care produc exclusiv pentru consumul propriu, si la care, in mod evident, nu se poate discuta despre tehnologii. Bietilor tarani, nici bunul Dumnezeu nu i-a mai putut ajuta. Este cazul lui nea Viorel Roman, de 52 de ani, de loc din Dragugesti, comuna Helegiu. A lucrat 16 ani la Combinatul Chimic de la Borzesti si acum e angajat la o firma de constructii, dar cel mai mult se ocupa de lucratul pamântului. Numai ca anul acesta nu prea are pe ce pune mâna, asa de mici sunt recoltele.
„Slabut fata de anul trecut, când am avut o bucata de pamânt, de 30 de prajini, pe coasta, si am scos vreo 120 de saci. Anul asta, am strâns cam 60 de saci. Nu ne asigura mamaliga pe un an, trebuie sa mai cumparam, pentru ca avem si animale – vreo 10 capre, doi cai – si nu pot mânca numai buruiana, trebuie sa le dau si graunte. De unde si cu cât, om vedea. Si toate astea din cauza secetei. Plus ca a batut gheata de doua ori pe la noi”, explica nea Viorel Roman.
Cam la fel se petrece in tot judetul. Tanti Lucia Tutu, are 81 de ani si este din Colonesti. Copiii sunt plecati, care in Bacau, care in Brasov, doar o fata sta in Colonesti. Primeste pensie de CAP, de 400 de lei, „Nu-i nimic, maica, in gradina. N-am mâncat o pastare, anul asta. Totul s-o uscat. Cum o iesit din pamânt, s-o uscat. Am si eu oleaca de porumb, in gradina, vreo doua cartoafe mici cât alunele, oleaca de ceapa. Avem noroc ca mai avem târg, sâmbata, la Colonesti, lânga primaria veche. Ne ducem si ne luam cam ce ne trebuie. Si nici nu-i scump. Iau un saculet de zece kile de cartofi si am vreo 2-3 saptamâni”, se incurajeaza batrâna.
