Devenim aproape normali

0


Doua evenimente, total diferite, la care am participat zilele acestea, unul in satul Valea Arinilor (Magiresti), altul in Bacau, la Centrul de Cultura “George Apostu”, mi-au oferit posibilitatea sa cunosc oameni, sa consemnez fapte, care par banale, insa nu sunt. Ele mi-au aratat ca lumea nu este atât de mica, granitele fizice sunt doar pe harti, iar oamenii incep sa traiasca prezentul mult mai intens, lasând trecutul pe seama istoricilor, trecut care, nu intotdeauna ne lasa sa dormim linistiti. La Valea Arinilor, tot satul, dimpreuna cu vecinii de pe Valea Tazlaului Sarat, s-a adunat la Caminul Cultural, pentru a-si omagia copilul lor minune, cel care avea sa devina unul dintre marii pictori ai României.

Este vorba de Nicu Enea, nascut pe 28 mai 1897, plecat la ceruri la 16 septembrie 1960. Un mare artist, un tragic destin. Multi isi mai mintesc de el, de parintii lui, mai traiesc rude, vecini. Au venit pentru a arata lumii ca Nicu al lor trebuie sa isi ocupe locul pe care-l merita in galeria marilor personalitati ale tarii, ca ostracizarea lui de catre comunisti, doar pentru ca a pictat o latura a Palatului Regal, ca era apreciat de regina, a fost o blasfemie. In semn de mare iubire, de dragoste si respect, comunitatea i-a ridicat o statuie, acolo, in centrul satului, sa nu se uite, sa nu fie uitat: Dumnealui este cel care a luat Medalia de Argint la Expozitia Internationala de la Paris, cu lucrarea “Elvira” (portretul sotiei), singurul român cu un asemenea premiu. Tot pentru vesnicie scriitorul Viorel Savin i-a dedicat un album monografic si o carte, o superba carte. A fost o sarbatoare, a fost sarbatorit un fiu al satului, cum nu s-a mai facut si vazut.

Un alt eveniment a fost marcat la Centrul “George Apostu”, câtiva artisti, din Portugalia, Polonia, Franta, Italia s-au reunit intr-un mare dans, cel contemporan. Artista din Portugalia imi spunea ca la Porto, acolo unde traieste, la o scoala s-a organizat (si inca functioneaza) mai multe reuniuni la care participa elevi ai scolii, dar si copii si tineri tigani din România. Motivul? Sunt talentati, au voce, sunt inteligenti, au disponibilitate pentru dans si au costume frumoase. I-au invitat de pe strada, invata mai usor limba, socializeaza, s-au imprietenit cu tinerii din acel cartier. Sunt cetateni europeni, imi spunea artista din Portugalia! Sunt prietenii nostri, ii iubim foarte mult. Rochiile femeilor rome au devenit moda pe strazile din Porto, iar tânara, venita de acolo, a mers in piata pentru a cumpara o asemenea rochie. Nu a gasit.



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ