De la administratia Stavarache, fara numar: Taxe locale marite si datorii cu duiumul la banci03/03/2010
vizualizari:184
 Timp de doi ani, administratia Stavarache a evitat sa majoreze taxele si impozitele locale in acord cu realitatile economice (instabilitatea inflatiei, criza financiara, cresterea preturilor etc.). Decizia a avut un pronuntat substrat electoral. In 2008, Romeo Stavarache a candidat la un nou mandat de primar, iar in 2009, acelasi Stavarache, a condus campania electorala a PNL pentru alegerile prezidentiale. De teama unor masuri nepopulare, care i-ar fi adus grave prejudicii de imagine, primarul a evitat sa ajusteze taxele si impozitele locale la un nivel similar cu realitatile economice impuse de criza. Scumpirile au venit in cele din urma, una dupa alta, in primele doua luni ale lui 2010, bacauanii vazandu-se obligati sa suporte o crestere galopanta a preturilor la utilitati, precum si o abrupta majorare a darilor.
Taxe mai mari cu 20 la suta
Prima "lovitura sub centura" a fost aplicata pe 23 decembrie 2009, cand - cu ocazia ultimei sedinte din an a Consiliului Local - primarul a decis sa majoreze taxele si impozitele locale. Stavarache s-a prevalat de Hotararea de Guvern nr. 956, din 24 septembrie 2009, prin care Executivul ar fi impus administratiilor publice locale marirea taxelor si impozitelor. Articolul 3 din HG 956 precizeaza, negru pe alb, caa "autoritatile deliberative ale administratiei publice locale vor pune de acord hotararile privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul 2010, adoptate pana la data publicarii prezentei hotarari in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, in termen de 45 de zile, cu prevederile Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si cu cele ale prezentei hotarari". HG 956 a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 633 din 24 septembrie 2009. In termen de 45 de zile, administratia Stavarache era obligata sa majoreze taxele si impozitele locale in acord cu hotararea emisa de Guvern. Acest lucru nu s-a intamplat, cauza fiind una de ordin politic. Majorarea taxelor s-ar fi suprapus peste campania electorala pentru alegerile prezidentiale (programate pentru 22 noiembrie).
Caldura ne parleste buzunarele
Dupa ce a majorat in bloc taxele locale, pe 29 ianuarie 2010, edilul sef a decis marirea pretului la gigacalorie. Masura afecteaza in mod direct 23.000 de familii bransate la sistemul public de termoficare. Acestea platesc, incepand cu data de 1 ianuarie 2010, 148,6 lei pe gigacalorie, fata de 137,6 lei cat plateau anul trecut. Pentru a salva aparentele dezastrului economic, Stavarache a declarat ca majorarea pretului la gigacalorie a fost impusa de Autoritatea Nationala de Reglementare a Serviciilor Comunitare.
57 de milioane pe dobanzi si comisioane
Bugetul pe 2010 al municipiului este construit in jurul unui imprumut bancar de aproximativ 15 milioane de euro, pe care Primaria l-a contractat de la BCR, in toamna anului trecut. Pentru dobanzi si comisioane bacauanii vor plati alte 57 de milioane de lei, daca Primaria nu va reusi sa ramburseze creditul mai devreme de 20 de ani.
Potrivit programului de investitii din acest an, aproape jumatate (!) din imprumutul bancar va fi dirijat catre santierul Spitalului Municipal, un obiectiv care, de aproape trei ani de zile, consuma bugetul local si pentru care actualul edil sef nu a stiut sa gaseasca alte surse de finantare decat buzunarul contribuabilului bacauan. Pentru acest an santierul va beneficia de aproximativ 250 de miliarde lei vechi, o suma imensa in raport cu problemele economice cu care se confrunta municipiul.
Conform aceluiasi plan de investitii, Primaria va dirija aproximativ un milion de dolari (peste 30 miliarde de lei vechi) in modernizarea Teatrului de Vara. Milionul provine din acelasi imprumut bancar contractat de municipalitate. Desi a fost inaugurat inca din toamna anului trecut, Teatrul este nefunctional. Pentru administrarea unui imobil nefunctional, municipalitatea a decis sa infiinteze un SRL: Art Bacau. Constituirea firmei a necesitat o infuzie de capital de 3 miliarde lei vechi, la care s-au adaugat alte 15 miliarde lei. SC Art Bacau este administrata de Mihai Sustac (PNL), unul dintre oamenii de casa ai primarului Stavarache. Reprezentantii CL in firma sunt Nicoale Nechita si Ion Rotaru, ambii din partea PNL, respectiv Svetlana Zaharia, din partea PSD.
Un al treilea obiectiv finantat din imprumutul luat de la BCR este "faimosul" Centru de Afaceri. Desi au dat asigurari ca este finantat din fonduri europene (n.r. - Phare), edilii se vad nevoiti sa apeleze la credite pentru a continua lucrarile. Centrul benficiaza de 147 de miliarde lei vechi in 2010, din care 144 de miliarde reprezinta bani din imprumut, respectiv 3 miliarde contributia de la bugetul local.
Finantistii municipalitatii au intocmit si un set de previziuni privind necesarul de investitii in intervalul 2011-2013. Astfel, potrivit documentului, in 2011 constructia Spitalului Municipal va necesita alte 600 de miliarde lei vechi (15 milioane de euro), pentru 2012 suma scazand la 200 miliarde de lei vechi (5 milioane de euro). Modernizarea Insulei de Agrement va necesita un efort financiar sustinut din partea municipiului. Pentru 2011, edilii au prognozat un necesar investitional de 270 miliarde de lei vechi, identic cu cel previzionat pentru 2012. Cele 540 de miliarde inseamna, in termeni bruti, peste 13 milioane de euro.
Faliment
In prima luna a anului suspendarile de firme consemnate la RC au crescut de 15 ori fata de perioada similara a anului trecut. Daca in ianuarie 2009, doar 11 firme din Bacau isi intrerupeau activitatea, la inceputul lui 2010 numarul acestora a sarit de 170. Cifrele inregistrate la capitolul dizolvari sunt la fel de ingrijoratoare. Ele marcheaza o tendinta negativa in economia locala, dizolvarile voluntare crescand, in ianuarie 2010, cu 350 la suta fata de ianuarie 2009. Efectele crizei se regasesc si in numarul radierilor de firme. Acesta inregistreaza o crestere de 54 la suta in prima luna a anului. Starea precara a economiei bacauane nu are rival in regiune. La capitolul radieri (n.r. - desfiintari de firme) stam cel mai prost din toata Moldova. In Iasi, spre exemplu, se remarca o tendinta pozitiva, numarul radierilor pe luna ianuarie 2010 fiind mai mic cu 7 la suta, decat procentul inregistrat in prima luna din 2009. In Vrancea tendinta este si mai sustinuta, in conditiile in care numarul firmelor desfiintate in 2010 este cu 15 la suta mai mic fata de ianuarie 2009.
Stavarache a semnat contractul care ne scumpeste apa
Ultima isprava administrativa a actualului primar a fost consemnata la sedinta de CL din 25 februarie, cand Stavarache a decis sa majoreze pretul la apa cu 18,5 la suta. Sub tirul de critici al consilierilor din opozitie, edilul a batut in retragere. Acesta s-a hotarat sa nu-si mai sustina propriul proiect si a dat vina pentru majorarea de pret pe... administratia Sechelariu. Majorarea pretului apei face parte dintr-un contract de finantare convenit cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Contractul de Imprumut nr. 8023 din 26 noiembrie 2004 (facsimil) a fost semnat chiar de catre Romeo Stavarache. La data respectiva, acesta era primar de 4 luni de zile (turul doi al alegerilor locale din 2004 a fost programat pe 20 iunie).
aNu sunt de acord sa dam in populatie. Sa micsoram salariile nu sa crestem pretul la apa. Nu trebuie sa facem marirea pe spinarea populatiei. Am putea sa gasim rezerve de la bugetul local pentru a acoperi cresterea. Eu propun ca aceasta crestere de 18 la suta sa fie de 3 % la populatie, iar restul sa fie suportat de la bugetul local."
Mihai Slic (PD-L), consilier local
aConcluzia noastra este ca, atat timp cat nu avem o apa de calitate la robinete nu putem accepta o majorare de preturi. Am avut o atitudine constructiva in CL a, dar aceasta nu a fost inteleasa de primar. In acest moment de criza, propunerea noastra este ca aceasta majorare sa fie subventionata de catre Primarie."
Nicu Zaharia (PSD), consilier local
Criza economica nu a fost de ajuns pentru edilii Bacaului. Acestia au majorat in primele doua luni ale anului toate taxele si impozitele locale, incepand cu tariful pe gigacalorie si sfarsind cu taxa de salubritate. In plus, o controversata initiativa apartinand primarului Romeo Stavarache e gata sa puna pe jar un intreg oras. Actualul edil vrea sa creasca pretul la apa cu aproape 20 la suta. Pe 26 noiembrie 2004, Stavarache semna un contract de imprumut cu Banca Eu ropeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Contractul prevedea majorari treptate ale pretului apei. Din ratiuni vadit electorale, edilul a evitat sa mareasca pretul in ultimii doi ani, astfel incat bacauanii trebuie sa suporte acum o crestere abrupta a tarifului. Pentru ca ameniul" sa fie complet, municipalitatea i-a inhamat pe contribuabili la un imprumut bancar costisitor, in jurul caruia edilii au carpit, cu chiu cu vai, bugetul local pe 2010. Jumatate din suma contractata prin credit va fi dirijata catre santierul Spitalului Municipal, un capriciu electoral al actualului primar. Pentru dobanzi si comisioane bacauanii vor plati alte 57 de milioane de lei, daca Primaria nu va reusi sa ramburseze creditul mai devreme de 20 de ani. Dezastrul nu se opreste insa aici: prima luna a lui 2010 a consemnat cresterea de 15 ori a numarului de firme care si-au suspendat activitatea, fata de ianuarie 2009.
Lucian Bogdnel
5000 de someri numai in municipiu
[ad#stire] Fata de 2008 in 2009 numarul salariatilor disponibilizati a fost mai mare cu 41 la suta. Daca in anul 2008 au fost concediati 16.792 salariati, in 2009 au ramas fara loc de munca 23.647 persoane. Astfel, la finele anului 2008 in evidenta Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) erau 12.411 someri iar la 31 decembrie 2009 erau inscrisi 21.094. In consecinta, rata somajului a urcat de la 5,27 someri la 100 persoane active la 8,93. In anul 2009 extinderea somajului s-a datorat disponibilizarilor masive de personal, cei mai multi someri provenind de la angajatori din domeniul comertului, industriei lemnului, prelucrarilor mecanice, constructiilor, industriei alimentare, fabricarii incaltamintei, a substantelor si a produselor chimice. Situatia nu este mai buna nici in 2010. La sfarsitul lunii ianuarie erau 21.044 someri, din care peste 90 la suta provin din mediul privat sau mixt. Aproape 60 la suta au intre 25 si 50 de ani, dar sunt someri destul de multi si in randul celor mai in varsta. Dintre toti cei ramasi fara loc de munca, 22,8 la suta au peste 50 de ani. Aceeasi evolutie ingrijoratoare cunoaste somajul si in municipiul Bacau. La 31 ianuarie 2010 erau 4.665 someri, cu 2.792 mai multi decat in aceeasi luna a anului 2008 si in plus cu 2.635 comparativ cu 2009. In decembrie 2008 au fost 1.751 someri, pe cand in aceeasi luna din 2009 s-a ajuns la 4.851. In acelasi timp, oferta de locuri de munca s-a redus considerabil, ea reprezentand aproape 1,5 la suta raportat la numarul total al somerilor. Ajunsi la disperare, someri cu o varsta inaintata s-au inscris la cursuri de recalificare in ocupatii care nu au nicio legatura cu meseria lor de baza, dar sunt cautate pe piata muncii. In 2009 s-au calificat ori recalificat 1.540 someri iar anul acesta vor fi cuprinsi la cursuri de formare profesionala tot atatia. Sa mai notam ca la nivelul judetului Bacau, in prezent, 14.868 someri beneficiaza de indemnizatie. Restul de peste 6.000 nu mai au niciun venit, ei iesind din perioada legala de acordare a ajutorului de somaj.
Elena Tintaru
Scrie un comentariu
Daca nu comentezi la subiect sau bati campii te sterg de nu te vezi!
|
.jpg)
Victor Eugen Mihai
.jpg)
|
.jpg)
