N-am nicio îndoială că, în aproape trei decenii de când suntem liberi să călătorim peste tot, aproape toată lumea a fost pe-afară, în special spre vest, unde se auzise că e mai bine. Unii au plecat să-şi clădească o viaţă mai bună (în timp ce România era tăiată şi trimisă la fier vechi), alţii ca turişti, în căutarea unor locuri nemaivăzute până atunci.
Cu toţii am remarcat (printre multe alte lucruri bune) grija pe care, nu doar statul, ci toată lumea o are faţă de mediul în care cetăţeanul îşi duce traiul zilnic. La ei, să arunci pe jos un rest de ţigară e un gest care lasă urme adânci în buzunarul propriu. La fel şi debarasarea gunoiului din gospodărie, dacă nu e selectat şi adunat separat. Jar mănânci dacă eşti surprins făcând asta sau pârât de vecini.
Apropo, acolo să dai în gât vecinul, când a călcat pe bec, e ceva firesc. Cam aşa cum e maneaua care urlă, noaptea, în cartierele noastre mai îndepărtate de centru, pline de cocalari (şi vreo câţiva oameni cinstiţi care n-au avut bani să-şi clădească o căsuţă pe la ţară).
Eu mi-am educat familia (mai bine zis, ne-am educat singuri), în ideea că aşa e bine să faci, să-ţi arunci gunoiul într-un mod…mai inteligent decât o fac alţii. Şi o facem mai departe. Ideea e că poluarea e cam peste tot şi, din păcate, lumea refuză să o vadă, nici măcar ziua, când e lumină.
E zgomot mult, sunt gaze de eşapament, rable abandonate, praf (acolo, nu am văzut atâta cât e pe la noi, zău), uleiuri scurse, nu mai zic de PET-uri. România întreagă e plină de bidoane din plastic, ca în melodia aia a lui Gyuri Pascu: toţi are un morcov, bre. Şi, de un timp, „tigăi” pe patru roţi, „obosite” rău, pe care occidentalul cel zgârcit ni le-a vândut nouă, în loc să le dea la fier vechi (ştiaţi că asta îl costă?). În schimb, prin urbea noastră, de ani de zile, se agită unii în van să ne facă o centură ocolitoare. Şi ne mai întrebăm de ce mor copacii în picioare!!!
 | Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității" |
