Guvernul nostru tehnocrat a decis, in imensa-i inteligenta, sa puna poporul sa plateasca pentru “Cumintenia pamântului”. O lucrare care se afla deja in proprietate publica inca de la jumatatea secolului trecut, când statul a platit pentru ea pretul a doua vile.
Un pret care, spun cunoscatorii, ar reflecta valoarea de piata a lucrarii la vremea respectiva, când Brâncusi nu era chiar atât de pretuit.
Nu comentez modul in care niste baieti destepti au reusit sa obtina retrocedarea satuii. Pentru ca avem nenumarate exemple in care, prin sentinte judecatoresti, s-au retrocedat proprietati, paduri, imobile desi acestea se aflau legal in proprietatea statului.
Sunt sate in Transilvania care sunt “retrocedate” urmasilor grofilor, in totalul dispret al istoriei si al legislatiei. Revenind la lucrarea lui Brâncusi, sa precizam si ca doua evaluari ordonate de minister ii stabilisera o valoare de 4 si, respectiv, 5 milioane de euro. Aceste evaluari nu au fost pe placul guvernului tehnocrat, care a solicitat o a treia expertiza care, ce minunatie!, a stabilit ca valoarea corecta e de 11 milioane de euro.
Iar noii proprietari s-au aratat marinimosi si au decis sa faca o reducere de 5 milioane si s-o revânda statului cu 6 milioane de euro. Pomana curata! Cu conditia, desigur, ca banii astia sa fie platiti tot de fraieri. Numai trei euro de cap de român. O nimica toata, ce mai…
Iar daca românii pun botu’ si scot banu’ la faza asta ne putem astepta ca si alti baieti destepti sa procedeze la fel cu alte opere aflate in patrimoniu. Si o sa vedem, atunci, oferte din astea cu 2-3 euro de persoana pentru a rascumpara tablouri sau sculpturi din muzeele românesti si, de ce nu?, poate si cioburi neolitice sau sabii dacice retrocedate vreunui mostenitor de-al lui Decebal…
