Ca de obicei, decizia CEDO în privința situației din închisorile din România a fost decriptată de unii și de alții în funcție de propriile interese. Cei care au fost pentru ordonanța de grațiere din ianuarie au zis, satisfăcuți, ceva de genul „v-am spus noi că așa o să se întâmple, dar voi, nu, batman-batman”.
Cei care s-au împotrivit grațierii, au comentat, la rândul lor, satisfăcuți, că nu e nici o amendă în decizia CEDO. Din păcate, atunci când se judecă doar în cheie ideologică, există riscul de a se evita problema reală. Ceea ce nu spune nimeni despre decizia referitoare la închisori este că „amenda” nu este dată de CEDO, ci chiar de Guvern. De fapt, e impropriu spus „amendă”, prin decizia CEDO, statul român a fost obligat să aplice măsuri preventive și măsuri de compensare.
Măsurile preventive se referă la faptul că după sentință să nu mai existe situații de încălcare a articolelor referitoare la tortură și tratamente inumane din Convenția Drepturilor Omului. Măsurile compensatorii, în schimb, obligă statul să despăgubească prizonierii care se vor plânge de violarea Convenției referitor la spațiile de cazare inadecvate și/sau condițiile materiale precare din închisori. (The specific compensatory remedy had to ensure that appropriate compensation could be awarded for any violation of the Convention concerning inadequate living space and/or precarious material conditions).
În 2015, CEDO a luat aceleași decizii și în cazul Ungariei. Exact același termen de șase luni pentru prezentarea unui program guvernamental pentru îmbunătătirea situației și exact aceiași prevedere referitoare la acordarea de despăgubiri:
„De asemenea, Curtea a concluzionat că autoritățile ungare ar trebui să pună imediat în aplicare măsuri eficiente sau o combinație de măsuri, atât preventive, cât și compensatorii, pentru a garanta reducerea eficientă a suprapopulării închisorilor” – scrie în decizia CEDO din 10 martie 2015 referitoare la Ungaria.
Rezultatul a fost că țara vecină a dispus plata unei sume de 40.000 de foriți (600 de lei) lunar pentru fiecare deținut care reclamă condițiile de detenție inadecvate. Sistemul este simplu: conform unei legi intrate în vigoare la 1 ianuarie 2017, deținuții pot cere penitenciarului îmbunătățirea condițiilor de detenție. Penitenciarul are 15 zile la dispoziție pentru a evalua petiția; dacă nu reușește să îmbunătățească situația sau nu transferă deținutul într-o închisoare unde condițiile sunt mai bune, deținutul poate cere unui judecător acordarea de despăgubiri financiare.
La un calcul simplu, 30.000 de deținuți ori cel puțin 600 de lei pe lună înseamnă cam 48 de milioane de euro pe an. O fi mult, o fi puțin?
 | Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității" |
